Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Vot cu masca pe figură

După 24 de ani, mă așteaptă iarăși un vot crâncen. Atunci, am avut de ales între Iliescu și C.V. Tudor. Acum, între Ciolacu și Șoșoacă-Simion.

Am făcut tot ce mi-a stat în putință să-l opresc pe C.V. Tudor, folosind chiar și metode păcătoase de manipulare a opiniei publice – l-am descris ca fascist și sectant religios. Cred că am reușit într-o măsură. Împotriva lui Șoșoacă-Simion, însă, nu pot face mare lucru.

Oricât aș demonta și expune public minciunile, violența, găunoșenia, lipsa de scrupule, abjecția acestor creaturi, și am făcut-o până m-a luat greața, vor continua să crească în sondaje. Destui români îi preferă pentru simplul motiv că seamănă cu ei. Alții își închipuie că Șoșoacă-Simion sunt reîncarnarea ceaușeștilor, și că le vor rezolva toate problemele, ca în bunele timpuri de altădată. Nu există nicio fărâmă de rațiune, de informare, în alegerea lor, de aceea șansele mele sunt reduse. Votanții lui C.V. Tudor aveau ceva mai mult creier în cap.

Poate fermierii și transportatorii să fi izbutit, prin respingerea netă a cuplului contorsionist.

Contează, bineînțeles, la fel ca în 2000, și prestația lamentabilă a dreptei. Așa cum președintele Emil Constantinescu a dat bir cu fugiții cu câteva luni înainte de alegeri, refuzând să participe la cursa prezidențială, fie și pentru a-l diminua pe C.V. Tudor și a-și susține partidul, PNȚCD, în alegerile parlamentare, Klaus Iohannis face la fel, dezertând, sau chiar mai rău, prin nepăsarea cu care își distruge credibilitatea, câtă mai are pentru a ajuta PNL – nu spune un cuvânt despre protestatarii aflați de atâta vreme în stradă și o ține tot în voiaje de lux pe mapamond. Iar PNL îl împinge în față pe Ciucă, ca să rămână în spatele lui Șoșoacă-Simion.

Ce să mai zic?... La 34 de ani de la căderea comunismului, avem din nou o confruntare între aripa internaționalistă și cea naționalistă din Partidul Comunist Român – dreapta stând pe tușă. Internaționalistul „proletar” Ion Iliescu își are urmașul în „americanofilul”, „eurooptimistul” Ciolacu. Știți ceva? Singura modalitate, groaznică, de a lua din apa nebună de la moara lui Godzilla și King Kong ar fi fost ca Dragnea, aflat la apogeul măririi sale, să fi fost candidatul PSD!...

 Naționalistul ceaușist C.V. Tudor se regăsește în Șoșoacă-Simion, cu două excepții: avea o cultură „cioclopedică” și nu lustruia clanța la ambasada Rusiei. Șoșoacă face un lucru de necrezut: aruncă România în „obsedantul” deceniu 1945-1955 al slugărniciei feroce față de URSS sub Stalin – și îi merge.

În 2000, am votat cum trebuia să votez. Deși îmi venea să-mi trag un pumn după ce am băgat hârtia în urnă. Sper să mai am tăria nervoasă pentru așa ceva și anul ăsta. Fie și cu masca pe figură...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).

Citește mai mult

sursa foto: arhiva personala Andreia Mitrea

Îmi aduc aminte primul 4 iulie pe care l-am sărbătorit pe pajiștea din Washington, DC. În jurul meu erau oameni de toate culorile, națiile și religiile. Mi s-a părut Raiul pe pământ, un loc cu armonie pentru oameni aparent diferiți, dar uniți printr-o umanitate comună. Am devenit un alt om după ce am stat un an în America.

Citește mai mult