foto: Julie Jacobson / AP / Profimedia
Nivelurile noilor taxe vamale impuse importurilor SUA care provin din diferite țări reprezintă un reper cheie, așteptat să reașeze regulile în relațiile comerciale internaționale, anunțul din 2 aprilie fiind unul dintre cele mai importante momente din istoria economică recentă.
Anunțul vine într-o perioadă de bulversare a piețelor și economiilor: chiar dacă direcția era cunoscută din campanie, amploarea și viteza planului de instalare a barierelor vamale în mandatul lui Donald Trump a venit ca o surpriză. Pe lângă ținte focalizate, precum sectorul auto, al oțelului sau aluminiului, sunt vizate, printr-un gard de înălțimi variabile, țări din întreaga lume.
Dacă în anii '30 creșterea nivelului mediu al taxelor vamale puse de SUA de la 14,8% la 19,8% a contribuit, potrivit unor istorici ai economiei, la adâncirea efectelor Marii Depresiuni, acum lumea este în cu totul alți parametri: avansul global estimat să încetinească la 3,1% de către OECD în 2025 și 3% în anul următor. SUA a înregistrat în 1930 un declin masiv al PIB-ului, în timp ce anul trecut avansul a fost de 2,8%.
Punctul de plecare este, de asemenea diferit: de la un nivel al taxelor vamale de 2,5% înainte de mandatul al doilea al lui Trump, la 6,6% în martie.
Totuși, pentru a pune lucrurile în perspectivă, dacă s-ar aplica algoritmul menționat de noua administrație (luând în calcul și nivelul unor taxe precum TVA) s-ar putea ajunge în varianta maximală până la 35%, ca nivel ponderat.
Nivelul importurilor în PIB-ul SUA e de aprox 14%, de trei ori peste cel de acum aproape o sută de ani. În varianta maximală, potrivit unui studiu Bloomberg Economics, PIB-ul SUA ar fi diminuat cu 4%, sau 1 trilion de dolari.
Pentru China și alte state exportatoare, lovitura economică ar putea fi deosebit de dură. Deși încearcă să reorienteze economia spre consumul intern, China încă depinde de consumatorul american pentru o mare parte din economia sa. Apelul la realism și raționalitate din partea companiilor internaționale și mesajul de deschidere pentru investiții vin după un declin de 27,1% al investițiilor străine directe, și după ce taxe vamale de 20% sunt deja puse în practică.
Europa e vizată de un nivel majorat care să țină seama de cotele de TVA, critică la care răspunde afirmând ca taxa e una aplicabilă în egală măsură importurilor și produselor locale. Franța și alte state europene semnalează că ar putea răspunde prin utilizarea politicilor anti-coerciție, ceea ce s-ar traduce nu doar printr-un răspuns pe partea de taxe vamale, ci și prin restricții pentru servicii, domeniu unde SUA are surplus.
În aceste condiții, ar fi vizate inclusiv firmele majore din domeniul tehnologiei. În același timp, s-ar putea restricționa accesul la piața de servicii de procurare publică sau de publicitate digitală. În funcție de nivelul taxelor vamale anunțate, care se vor adăuga celor de 25% pentru autovehicule, oțel și aluminiu, răspunsul ar putea varia masiv.
Care ar putea fi efectele?
O re-rutare a comerțului cu mărfuri și bunuri ar fi unul din principalele efecte. Blocuri de liber schimb de diferite dimensiuni ar putea fi mai strâns legate între ele. Europa s-ar apropia de Canada, țară care depinde de vecinul de la sud pentru trei sferturi din exporturile sale. Canada este într-o poziție foarte sensibilă și va căuta, probabil, și alți parteneri comerciali.
De cealaltă parte a Oceanului, Marea Britanie ar fi împinsă mai aproape de Europa, dacă atitudinea SUA nu se schimbă, într-un parteneriat mai strâns față de poziționarea post-Brexit. Europa a semnat un acord cu Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay. China ar căuta să fie și mai prezentă în Asia de Sud-Est, America Latină și chiar Europa, acolo unde va fi posibil.
O mai mare separare pe regiuni, întreruperea modului de externalizare bazat pe fluxul lin al bunurilor între zone geografice, re-localizarea producției pentru produsele consumate în SUA ar fi între efectele pe termen lung ale noului mod de lucru, în funcție de nivelul și mai ales durata în timp a taxelor vamale majorate.
Toate măsurile de relocare a unor facilități, de rescriere a lanțurilor de aprovizionare, de refacere a politicilor comerciale vor veni cu un cost pentru companii, din care o parte vor ajunge către consumatori. Indicatori de inflație așteptată au avansat, atât cei de percepție a consumatorilor cât și cei ai piețelor, semnalând creșteri anticipate în următorii doi ani.
Efecte indirecte: în Canada se observă retragerea de pe rafturi sau boicotarea unor produse americane de către consumatori. Un răspuns emoțional al consumatorilor din alte regiuni e de asemenea posibil, dar dificil de cuantificat. Deși probabil variable în timp, cu un vârf inițial, cumulativ efectele ar putea deveni relevante.
Încrederea consumatorilor este esențială pentru stabilitatea cheltuielilor, iar nivelul actual de incertitudine ar putea avea, potrivit lui Kashkari, oficial al Rezervei Federale, să aibă un efect mai mare decât impunerea tarifelor vamale.
În orice caz, Goldman Sachs a crescut șansele de recesiune în SUA la 35%, iar un indicator al Atlanta Fed estimează o contracție de 3,7% a PIB-ului în primul trimestru, o rapidă decelerare față de estimarea anterioară de -2,8%.
Chiar dacă cifrele ar putea arăta relativ mai bine față de estimarea recentă, șocul unei șarje prea puternice în conflictul comercial ar putea trimite valuri de risc de recesiune în întreg continentul nord-american și restrânge potențialul de creștere a economiei în Europa, Asia și America de Sud, accentuând în același timp presiunea inflației.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Iata că o imitație a lui Nero da foc nu numai Romei ci lumii întregi.
Ar fi cel mai bun răspuns la amenințările de tot felul venite dinspre Casa Albă.