Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ascultarea infractorilor lirici

Curtea Constituțională a decis că organele de cercetare penală, ca DNA sau DIICOT, nu mai pot folosi interceptări realizate de SRI. Unii spun că asta face rău luptei anticorupție, alții mârâie de bucurie că se sparge „binomul” SRI-DNA (expresie din algebra urechiștilor, care-l bagă pe Newton la Rahova).

CCR nu e o instituție filantropică, nu face nici binele, nici răul. Ea formulează, pe baza unui sistem de axiome, numit Constituția, noi propoziții pe cât posibil noncontradictorii, care capătă putere de lege.

Că astfel se poate ajunge, în cazul unor dosare în curs, prin anularea interceptărilor SRI ca probe, la scăparea de pușcărie a unor inculpați, asta ține de instrumentarea respectivelor cazuri. Dacă dosarul stă numai în interceptări, nu e în regulă. Ascultarea convorbirilor telefonice sau ambientală poate să furnizeze date și direcții de investigație, dar modalitățile de probă sunt mult mai multe: filajul, flagrantul, declarațiile martorilor și acuzaților, denunțurile, documentele etc. Văduviți de interceptări, procurorii n-au decât să întărească altfel probatoriul.

Că s-ar putea să scoatem de la buget niște milioane de euro pentru dotarea DNA și DIICOT cu oameni și aparatură de interceptare? Păi, dacă ne costă enorm corupția, trebuie să acceptăm că și anticorupția costă.

Deși, mi se pare de bun-simț ideea ca o parte din logistica SRI pentru interceptări să fie transferată DNA și DIICOT, ceea ce ar reduce cu mult cheltuielile.

Curtea mai comunică faptul că legea referitoare la interceptări trebuie refăcută pe criterii de claritate, transparență, previzibilitate, astfel încât cetățeanul să știe de care anume instituții și în ce condiții este interceptat. Cât se poate de corect – anticorupția nu trebuie să încalce drepturile persoanei. Problema e că asta ar trebui s-o facă Parlamentul, adică mașina de spălat gunoaie de la Casa Poporului, care tocmai l-a scăpat de Justiție pe deputatul Rizea...

După ce infractorii lirici (pentru că nu-i voi mai numi altfel pe cei care apelează la mila tovarășilor din Parlament) au folosit mirungerea, plânsorile, argumentul că sunt simpatici, iată că numitul Rizea comite abjecția de a pune în față un copil, ca să smulgă niscai mizericordie și niște voturi. Și reușește.

Problema interceptărilor poate fi rezolvată tehnic până la urmă, dar ce tehnică îi poate împiedica pe hoții care fac legea să se cațăre deasupra ei?

Pentru subsemnatul, cea mai importantă știre a zilelor din urmă e că procurorul-șef DNA Laura Codruța Kovesi va rămâne la post.

Află mai mult:

Curtea Constituțională a publicat motivarea în cazul interceptărilor SRI. Ce se va întâmpla cu dosarele aflate pe rol

EXCLUSIV. Corpul de control al premierului a trimis în 2015 la DNA și Parchet dosare cu 219 posibile fapte penale

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristi Danilet - fb

Practic: Prin această soluție se atestă că toți cei care au inițiat, anchetat și judecat în cazul Danileț au greșit. Este vorba de un număr de 18 judecători români de la Inspecția Judiciară, CSM și ICCJ – printre ei și actualul președinte al instanței supreme – care au încălcat legea, sancționând pe nedrept un magistrat. În procedura de la CEDO au intervenit de partea Guvernului patru cunoscute asociații, a căror poziție a fost infirmată de CEDO. foto Facebook/ Cristi Danileț

Citește mai mult

Lia Savonea

Se spune că natura are oroare de vid. Acolo unde există un gol, el va fi umplut, indiferent cu ce, pentru că aceasta este legea naturală. Vidul din Justiție a fost umplut de Savonea. Este Savonea o surpriză? Un șoc? O revelație urâtă? A creat ea singură, ca un mastermind diabolic, rețeaua care controlează astăzi Justiția? Nu a văzut nimeni ce face?

Citește mai mult

Otto Uwe Keul

În ultimii 15 ani, numărul de furnizori de fructe și legume locali ai Lidl România a crescut de la 70 la peste 500. 2025 a însemnat și depășirea unei borne- în sezon, pe rafturile magazinele lanțului de retail s-au găsit numai roșii românești 100%, urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde 100%, pepeni 100%, zmeură și afine 100%, adică produse local. Încurajați de rezultate și de afacerile în creștere, agricultorii au început să exporte prin Lidl România- anul acesta, au ieșit peste granițe peste 1.600 de tone de legume și fructe spre Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.

Citește mai mult