Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ascultarea infractorilor lirici

Curtea Constituțională a decis că organele de cercetare penală, ca DNA sau DIICOT, nu mai pot folosi interceptări realizate de SRI. Unii spun că asta face rău luptei anticorupție, alții mârâie de bucurie că se sparge „binomul” SRI-DNA (expresie din algebra urechiștilor, care-l bagă pe Newton la Rahova).

CCR nu e o instituție filantropică, nu face nici binele, nici răul. Ea formulează, pe baza unui sistem de axiome, numit Constituția, noi propoziții pe cât posibil noncontradictorii, care capătă putere de lege.

Că astfel se poate ajunge, în cazul unor dosare în curs, prin anularea interceptărilor SRI ca probe, la scăparea de pușcărie a unor inculpați, asta ține de instrumentarea respectivelor cazuri. Dacă dosarul stă numai în interceptări, nu e în regulă. Ascultarea convorbirilor telefonice sau ambientală poate să furnizeze date și direcții de investigație, dar modalitățile de probă sunt mult mai multe: filajul, flagrantul, declarațiile martorilor și acuzaților, denunțurile, documentele etc. Văduviți de interceptări, procurorii n-au decât să întărească altfel probatoriul.

Că s-ar putea să scoatem de la buget niște milioane de euro pentru dotarea DNA și DIICOT cu oameni și aparatură de interceptare? Păi, dacă ne costă enorm corupția, trebuie să acceptăm că și anticorupția costă.

Deși, mi se pare de bun-simț ideea ca o parte din logistica SRI pentru interceptări să fie transferată DNA și DIICOT, ceea ce ar reduce cu mult cheltuielile.

Curtea mai comunică faptul că legea referitoare la interceptări trebuie refăcută pe criterii de claritate, transparență, previzibilitate, astfel încât cetățeanul să știe de care anume instituții și în ce condiții este interceptat. Cât se poate de corect – anticorupția nu trebuie să încalce drepturile persoanei. Problema e că asta ar trebui s-o facă Parlamentul, adică mașina de spălat gunoaie de la Casa Poporului, care tocmai l-a scăpat de Justiție pe deputatul Rizea...

După ce infractorii lirici (pentru că nu-i voi mai numi altfel pe cei care apelează la mila tovarășilor din Parlament) au folosit mirungerea, plânsorile, argumentul că sunt simpatici, iată că numitul Rizea comite abjecția de a pune în față un copil, ca să smulgă niscai mizericordie și niște voturi. Și reușește.

Problema interceptărilor poate fi rezolvată tehnic până la urmă, dar ce tehnică îi poate împiedica pe hoții care fac legea să se cațăre deasupra ei?

Pentru subsemnatul, cea mai importantă știre a zilelor din urmă e că procurorul-șef DNA Laura Codruța Kovesi va rămâne la post.

Află mai mult:

Curtea Constituțională a publicat motivarea în cazul interceptărilor SRI. Ce se va întâmpla cu dosarele aflate pe rol

EXCLUSIV. Corpul de control al premierului a trimis în 2015 la DNA și Parchet dosare cu 219 posibile fapte penale

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult