Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ivan Patzaichin ar fi împlinit astăzi 72 de ani

Ivan Patzaichin

Soarta l-a luat dintre noi mult prea devreme. Avea multe planuri în lucru, pentru că nici vârsta, nici pandemia nu-i domoliseră entuziasmul. Ne pregăteam să lansăm proiecte noi, care să contribuie la creșterea bunăstării oamenilor Deltei, la protejarea fragilului său echilibru, la valorificarea cu înțelepciune și măsură a imensei bogății pe care o reprezintă pentru România sistemul său hidrografic, la educarea copiilor, a tinerilor și adulților în colaborare cu natura și la încurajarea unui fel de viață sănătos.

Ivan Patzaichin iubea oamenii, iubea copiii, iubea animalele. Își iubea țara, al cărei imn a răsunat de atâtea ori în arenele lumii datorită lui

Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, înființată de el acum un deceniu, îi va continua proiectele și va dezvolta altele, în spiritul visurilor sale. Echipa formată cu migală de el va lucra mai departe sub coordonarea vicepreședintelui Asociației, co-fondatorul acesteia și partenerul lui Ivan în toți acești ani, arhitectul Teodor Frolu, și a noului președinte al Asociației, de asemenea co-fondator al acesteia, Ivona Patzaichin, fiica marelui dispărut. Ivan Patzaichin iubea oamenii, iubea copiii, iubea animalele. Își iubea țara, al cărei imn a răsunat de atâtea ori în arenele lumii datorită lui, și iubea Delta, despre care spunea că ar trebui să fie regina ecoturismului din Europa.

Cunoștea, mai bine ca oricine, valoarea lucrului în echipă și puterea colaborării în bună credință; aducerea la un loc a unor competențe complementare, ascultarea interlocutorului și asocierea pentru îndeplinirea unor obiective de care să beneficieze cât mai mulți membri ai comunității, oricât de mare ar fi comunitatea.

Ne vom strădui să-i onorăm memoria păstrând aceleași valori: parteneriat, educație, viziune, încredere, perseverență, consultare, natură. Le suntem recunoscători celor ce ne-au fost alături, îi invităm să ne însoțească în continuare în înfăptuirea planurilor și visurilor sale și îi chemăm lângă noi pe toți cei care cred într-un viitor sustenabil, în care natura, cultura și bunăstarea oamenilor sunt egal reprezentate. Dintre toate proiectele pe care le avem acum în derulare, cele mai dificile și cele mai dragi ne sunt trei idei, care au fost îndelung discutate cu Ivan: realizarea la Tulcea a unui canal olimpic pentru sporturile nautice, o rețea de vizitare smart a Deltei Dunării și realizarea la Mila 23 a unui centru educațional și multicultural, dedicat copiilor satului și creșterii profilului identitar al acestuia (o localitate ce a dat României mai mulți campioni pe cap de locuitor decât oricare alta). Fără Ivan ne va fi infinit mai greu să le ducem la capăt, dar suntem încredințați că spiritul său ne va veghea.

Stadiul proiectelor dedicate lui Ivan Patzaichin pot fi urmărite pe www.facebook.com/ivanpatzaichin și pe www.funkytravel.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult