Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Atac armat la două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă. 49 de oameni au murit și cel puțin 20 au fost răniți

Atac NZ

49 de oameni au muri și cel puțin 20 au fost răniți în timpul unui atac armat care a avut loc la două moschei din orașul Christchurch, Noua Zeelandă, a anunțat premierul Jacinda Ardern. Cel puțin unul dintre autorii masacrului este cetățean australian, a spus premierui Australiei,  Scott Morrison, care a condamnat atacul.

Știrea inițială:

Poliția din Christchurch, Noua Zeelandă, spune cu „număr semnificativ” de oameni au murit, după ce două moschei din oraș au fost luate cu asalt cu arme automate. Potrivit presei locale, ar putea fi vorba despre 30 de victime. 

După atac, autoritățile le-au cerut locuitorilor să stea în case și au închis spațiul aerian de deasupra orașului.

Trei bărbați și o femeie au fost reținuți, iar premierul Noii Zeelande Jacinda Ardern a spus că este una dintre „cele mai negre zile” ale acestei țări. „Ce s-a întâmplat aici este de o violență extraordinară și fără precedent”, a afirmat ea. 

Pe internet, au apărut imagini terifiante în care atacatorul transmitea live scenele.

Comisarul de poliție Mike Bush a spus că imaginile sunt îngrozitoare și că nu ar trebui văzute de public, iar Facebook a anunțat că a dat jos videoul de pe rețelele de socializare. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Doamne fereste, din pacate oameni fara discernamant au acces la astfel de mijloace de a-si exprima sentimentele. Este o tragedie inimaginabila pentru acei oameni. Dumnezeu sa ii odihneasca in pace.
    • Like 1
  • Bună ziua! Vă scriu cu referire la un amănunt care mi-a sărit în ochi în timp ce citeam un articol despre atacul armat din Noua Zeelandă. Există o poză în care apar trei incărcătoare (probabil au fost folosite în atac) iar pe încărcătorul din mijloc, alături de alte două nume, în partea din sus apare și numele unui domn al Țării Românești în perioada 1678-1688. Este vorba de Șerban Cantacuzino.
    Mi s-a părut interesantă alegerea atacatorului de a-i scrie numele pe unul dintre încărcătoare.
    Link-ul către respectiva poză este acesta: https://stirileprotv.ro/stiri/international/imagini-dramatice-de-la-atacurile-teroriste-din-noua-zeelanda-victime-intinse-pe-jos.html#photo=13
    Conform Wikipedia, citez:
    A) "În calitate de conducător al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alături de armatele otomane la asediul Vienei din 1683. A negociat însă cu imperialii trecerea Țării Românești în tabăra creștină..."
    B) ”Cronicarii vremii spun că tunurile sale trăgeau cu ghiulele umplute cu paie, ca să nu facă rău creștinilor asediați.”
    C) ”Se crede că a conceput un plan de atac asupra Constantinopolului pentru a alunga turcii din Europa, iar puterile vestice i-au promis suport moral și material. În mijlocul pregătirilor a murit subit, otrăvit se pare de către boierii cărora le era frică de planurile sale anti-otomane.” Am îcheiat citatele.
    Vă mulțumesc pentru răbdarea necesară citirii acestor lucruri și sper ca acestea să găsească disponibilitate de a fi dezbătute în spațiul public de către domnul Cristian Tudor Popescu.
    Vă mulțumesc și vă doresc o zi liniștită! La revedere!
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult