Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Augustin Lazăr, pentru Le Monde: „Nu eram pregătiți să suportăm o astfel de presiune autocratică”

Augustin Lazăr

Foto: Inquam Photos

„Procurorii sunt îngrijorați de intimidările din partea executivului, mai ales după demiterea șefei direcției anticorupție, în iulie”, scrie Le Monde, într-un articol în care îl citează pe procurorul general al României, Augustin Lazăr, vorbind despre „presiunea autocratică” la care sunt supuși magistrații.

„Din 24 octombrie, el este la rândul său amenințat cu demiterea din partea guvernului. În acea zi, Ministrul Justiției a lansat procedura de revocare, în care l-a acuzat că "a ținut discursuri politice", "a contestat decizii ale Curții Constituționale" sau "a criticat judecătorii". Nimeni nu se îndoiește că această procedură este, de fapt orchestrată de Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat”, scrie publicația franceză. 

Fără să-l numească pe Dragnea, Augustin Lazăr atrage atenția că „aceia care or să disciplineze Justiția astăzi vor să ne întoarcem la anii ’90, când sistemul românesc de Justiție era doar o fațadă pentru demnitarii de rang înalt”.

„Sunt revoltat că se pot face atâția pași înapoi, când, în 2007, credeam că progresele sunt ireversibile. Nu eram pregătiți să suportăm o astfel de presiune autocratică”, declară procurorul general.

Cu ocazia preluării președinției Consiliului UE de către România, Le Monde mai publică un articol în care vorbește despre „derivele partidului aflat în prezent la putere la București” și despre riscul ca țara noastră să o ia pe calea Ungariei și a Poloniei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult