Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Europa va fi clădită prin crize și va fi suma soluțiilor adoptate pentru a depăși acele crize”. | Avem nevoie de un nou „moment Draghi” ca în 2012

Mario Draghi  2025

foto: ALEXANDROS MICHAILIDIS / Alamy / Profimedia

„Europa va fi clădită prin crize și va fi suma soluțiilor adoptate pentru a depăși acele crize.” Aceasta a fost viziunea lui Jean Monnet (1888-1979), strategul pragmatic și arhitectul care a transformat ideea Europei unite într-un proiect concret.

Într-o Europă devastată de război și extrem de fragmentată, Monnet nu a încercat să construiască o uniune peste noapte. A venit cu o soluție practică, înțelegând că interesele economice comune sunt fundația unei uniuni durabile. Iar fiecare criză, fiecare moment de cotitură, avea să împingă Europa cu un pas înainte pe acest drum. Aceasta era filosofia lui Jean Monnet: a vedea crizele ca pe momente inevitabile, din care trebuie să ieși mai puternic și să-ți întărești convingerea că o soluție comună, chiar dacă imperfectă, este mai bună decât izolaționismul fiecărei națiuni în parte.

Astăzi, din păcate, Europa pare să traverseze din nou un astfel de moment. Contextul global este incert, iar tensiunile geopolitice cresc. Economia este slăbită de intervenționism, care a redus competitivitatea, vechi parteneriate devin imprevizibile, iar în interiorul UE, statele membre reușesc rar să vorbească pe o singură voce. Mai mult, tendințele naționaliste și populismul, pe care Monnet (foto) le considera obstacolul principal al unui continent stabil, revin în forță. Ceea ce părea un parcurs ireversibil spre prosperitate este acum contestat, iar întrebarea nu mai este dacă Europa va deveni și mai integrată, ci dacă va reuși să rămână unită.

foto: Károly Forgács / akg-images / Profimedia

Ca și în anii ‘50, scepticismul este la cote maxime. O zicală spune că „este cel mai întuneric înainte de răsăritul soarelui.” Dacă am ajuns deja în acel punct sau nu, nu putem ști, dar sperăm ca răsăritul să nu fie departe.

Dacă istoria ne-a învățat ceva, este că momentul în care Uniunea pare cea mai vulnerabilă este și momentul în care se întărește cel mai mult. Deși peisajul actual poate părea descurajant, Europa are în ADN-ul său această capacitate de a-și regăsi direcția în momentele cele mai dificile. Primul pas este să ne adaptăm noii realități, indiferent cât de neplăcută este.

Știm că Uniunea nu este perfectă - raportul Draghi este grăitor - dar o alternativă mai bună nu avem. Știm că trebuie reformată, pentru că aceasta este singura soluție pentru progres. Știm că Europa trebuie să redevină competitivă, iar singura cale pentru a ajunge acolo este prin mai mult liberalism, mai multă ordine spontană și mai puține reglementări și birocrație. În acest moment, economia europeană pur și simplu nu este suficient de competitivă în comparație cu SUA și China, a devenit prea greu să faci business în Europa.

Avem nevoie de un nou „moment Draghi” ca în 2012: un angajament ferm, fără echivoc, că Uniunea va face „whatever it takes” nu doar pentru a-și proteja viitorul, dar și pentru a face lucrurile mai bine. Suntem 450 de milioane de europeni în UE, o piață dezvoltată și interconectată, cu instituții solide, un grad ridicat de educație și un capital uman cu un potențial fantastic.

Ceea ce era valabil când Monnet punea bazele UE rămâne valabil și astăzi: Uniunea Europeană nu este un proiect finalizat, mai este încă mult de lucru. Condiția esențială pentru a progresa este ca statele și liderii să înțeleagă că această construcție comună, Uniunea Europeană, este mai mult decât suma pieselor sale. Însă precondiția acesteia este ca decidenții să țină cont de faptul că cetățenii Europei vor libertate și prosperitate, iar acestea provin din liberalism și piețe libere.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult