Doar 23% dintre românii sub 34 de ani au studii superioare - cea mai scăzută pondere din UE. La polul opus, în Irlanda, 2 din 3 tineri au studii superioare. O generație expusă manipulării și decalajelor

Peste emoții și festivități, cifrele despre educație rămân îngrijorătoare: de exemplu în segmentul 25–34 de ani, România are cea mai mică pondere de absolvenți de studii superioare din UE (23%), mult sub media Uniunii de 44%.

Cu alte cuvinte, doar 1 din 4 tineri este absolvent de studii superioare. La polul opus, în Irlanda, aproape 2 din 3 au studii superioare (beneficiază și de un context economic aparte ce include un regim de taxare favorabil, ce atrage companii de tehnologie și, implicit, mulți absolvenți). În contrast, mulți tineri formați în România aleg să profeseze în alte state europene, poate unii chiar în Irlanda. Diaspora poate explica parțial procentul redus, alături de participarea mai mică în învățământul superior și de abandonul școlar.

Problema începe însă mai devreme. O mare parte a populației din mediul rural are posibilități limitate de a beneficia de educație. Aproximativ 42% dintre elevii români nu pricep ceea ce citesc, aproape 49% nu pot face conexiuni matematice și 44% nu înțeleg fundamentul științific al unor fenomene familiare. Asta nu o spun eu, ci testele PISA din 2022, unde am fost penultimii din UE. E greu să concurăm cu irlandezii cu astfel de cifre în CV.

Iar înainte de a „judeca” generația 25–34, merită să privim și către generația mea, 25–64 de ani, adică o mare parte din forța de muncă. Dacă 1 din 4 părea puțin, aici lucrurile stau chiar mai rău: doar 1 din 5 are studii superioare.

În ecuația creșterii intră mereu trei ingrediente: oameni, capital, tehnologie. Așadar, creșterea ponderii studiilor superioare ajută, dar nu este suficientă. Capitalul și tehnologia cântăresc greu, iar o forță de muncă mai bine pregătită valorifică aceste investiții. În plus, cererea de competențe în UE se mută accelerat spre meserii cu valoare adăugată mare. Educația terțiară alimentează inovația, productivitatea și creșterea. Există o corelație clară între studii și venituri, însă o diplomă nu garantează, de una singură, venituri ridicate sau competitivitate.

Ar fi de dorit, desigur, să fim ca Irlanda. Însă și Germania, spre exemplu, are o pondere a terțiarului sub media UE, dar excelează la productivitate, capital, exporturi și salarii. De aceea spun mereu: capitalul curge unde este cel mai bine primit și, dacă vine, ne va fi și nouă mai bine.

Mai mult focus pe rezultate și mai multă concurență ar putea ridica nivelul general de bunăstare. Dacă urmărim doar procentul de diplome ca scop în sine, riscăm „inflație de diplome”, nu și de neuroni și cunoaștere, precum și nepotriviri pe piața muncii.

Dincolo de diplome, școala are un rol esențial în formarea gândirii critice: într-o lume a dezinformării și a războiului hibrid purtat online, capacitatea de a înțelege concepte, de a-ți pune întrebări și de a discerne adevărul de fals contează enorm. Când vine vorba de manipulare, cei mai puțin educați vor fi cel mai ușor de manipulat. Doar o educație solidă îți oferă anticorpi împotriva manipulării.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp