Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Deficit cronic: 40% dintre firmele românești nu mai găsesc angajați. Cine mai muncește în România?

munca

Se vorbește mult în ultima perioadă despre imigrație. De departe cea mai interesantă analiză pe această temă o găsiți în cel mai recent Raport asupra Inflației al BNR, într-o casetă dedicată pieței muncii.

Concluzia principală este că România are un deficit de forță de muncă (adică o ofertă insuficientă sau nepotrivită față de nevoile/cerințele posturilor) persistent și mai sever decât media UE. Fenomenul se vede în sondaje și în indicatorii de tensionare ai pieței muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă. 

Acest deficit lovește atât la bază, cât și la vârf: cel mai acut se manifestă la ocupații cu competențe elementare, dar persistă și în IT&C, științe, inginerie și sănătate.

Paradoxal, piața muncii este, în același timp, relativ tensionată (cu deficit de forță de muncă), dar și dispune de rezerve importante. Asta pentru că avem una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE (deci oameni care ar putea, dar, cel puțin formal, nu muncesc, mai ales în rândul tinerilor, al femeilor și al minorității rome) și una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională.

Demografia nu ne este favorabilă: ponderea persoanelor vârstnice a urcat la 20% în 2024 (față de 16% în 2013), vârsta mediană este aproape 44 de ani (era 40,5 ani în 2013), iar populația totală e proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035. Surprinzător, nu întinerim. Iar îmbătrânirea populației influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung.

Revenind la migrație, după mai bine de două decenii de migrație net negativă, România a trecut pe plus în 2022–2023. Asta nu înseamnă că toți românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai și revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranți (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea și menținerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 și revenirea unei părți a diasporei după pandemie.

Așadar, numărul imigranților a crescut în special datorită lucrătorilor proveniți din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte state non-UE (în general, muncitori necalificați care aparțin țărilor în curs de dezvoltare sau cei plecați din Ucraina) și mai puțin din UE, în timp ce emigrarea îi privește adesea pe lucrătorii calificați.

Migrația net pozitivă este o corecție de piață utilă (apare când cererea de muncă e ridicată, iar salariile și condițiie de trai sunt atractive), dar se putea și mai bine. Ideal era să putem reține muncitorii calificați, susținând productivitatea, însă chiar și așa cum este, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negative.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnul Cristian Popa citează o constatare statistică. 40 % din corporații semnalează deficit de forță de muncă...Semnalează deficit în inginerie și IT și constată intrări de forță de muncă din Asia. Probabil INSul nu i-a măsurat și câți oameni trecuți de 50 de ani mai sunt angajați de ale 40 % companii constatatoare de deficit de forță de muncă. Evident, trăim într-o țară condusă de proastele alea care-și smulgeau părul din cap holbându-se la drobul de sare care întrunea posibilitatea de a cădea și a sparge capul copilului, omorându-l... Articolul este o înșirare de constatări, fără să propună soluții. Chestii tehnice monșer!
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Nu văd la ce altceva ar trebui să ne așteptăm atât timp cât avem printre cele mai mici salarii din UE, în privat mă refer.
    • Like 2
  • Efectul pervers a unei protectii sociale fara gandire
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult
sound-bars icon