Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

După 12 invazii rusești între 1735 și 1944, cât de pregătită este România să facă față noii realități de securitate? | Dividendul păcii dispare. Dacă vrei pace, pregătește-te de război

V Putin 2025

foto Profimedia

Timp de aproape opt decenii, Europa a trăit un paradox istoric: a cunoscut cel mai lung interval de pace din epoca modernă fără a investi serios în apărare. Așa-numitul dividend al păcii, un beneficiu colateral al ordinii postbelice, în care securitatea continentului a fost practic externalizată către SUA prin umbrela NATO, pare că se termină.

Ca ordin de mărime, SUA acoperă aproape două treimi din cheltuielile totale ale alianței. Altfel spus, în 2024, America a cheltuit de peste două ori mai mult decât Europa și Canada la un loc pentru apărare și asigură aproximativ 40% din personalul militar al NATO.

Însă invazia Rusiei în Ucraina a reactivat temerile istorice ale Europei Centrale și de Est și a forțat o reevaluare strategică în capitalele europene. Dacă mai există state din Europa de Vest care continuă să ezite, cele din proximitatea conflictului au luat deja măsuri. Astfel, aceste țări au depășit deja în 2024 ținta de 2% din PIB pentru apărare, stabilită la summitul NATO de la Cardiff din 2014.

În urma summitului de la Haga din 25 iunie, liderii NATO au agreat un nou obiectiv, foarte ambițios: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035, din care 3,5% pentru capabilități convenționale și 1,5% pentru infrastructură, securitate cibernetică și adaptarea logisticii militare. Este o schimbare de paradigmă care reflectă gravitatea noii realități de securitate în care trăim.

Desigur, atingerea acestor ținte presupune un efort bugetar considerabil, mai ales pentru țări cu spațiu fiscal limitat, precum România. Nu va fi ușor. În acest context, cu atât mai important este efortul de eficientizare a aparatului public și a companiilor de stat, de reducere a risipei și a cheltuielilor non-militare și de reașezare a cheltuielilor publice pe baze sustenabile. Este un efort imperios necesar și are un sprijin public amplu, cu excepția celor ce beneficiază de pe urma acestor cheltuieli, desigur.

O Europă puternică din punct de vedere militar este vitală pentru menținerea păcii și descurajarea agresiunii. Pacea se obține prin putere, nu prin naivitate: Europa trebuie să fie capabilă să se apere. Și da, te înarmezi pentru pace, pentru a descuraja agresorii. Colegii mei din BNR au sintetizat excelent în Raportul Anual al Băncii, ediția 2024, citându-l pe Vegetius: „Si vis pacem, para bellum” („Dacă vrei pace, pregătește-te de război”).

Pentru țările de pe flancul estic al Europei, Rusia nu este doar o amenințare ipotetică. Așa se explică de ce în Polonia, în statele baltice sau în Finlanda există un sprijin public consistent pentru creșterea bugetului apărării, în timp ce în Spania sau Italia riscurile sunt percepute ca îndepărtate, iar mobilizarea este mai redusă.

Conaționalilor care cred că teama este exagerată și care nu iau în serios noua realitate, trebuie să le reamintim că Rusia a invadat teritoriul actual al României de 12 ori între 1735 și 1944.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E foarte bine că Europa se înarmează, fiindcă după WW2 a neglijat total propria apărare militară și a lăsat această grijă americanilor. NATO însemna de fapt USA și prea puțin Europa. Inclusiv pentru a fi un pilon economic demn de luat în seamă pe plan mondial, Europa trebuie să redevină și o putere militară semnificativă.
    Ăsta e un aspect. Dar ideea că Rusia e ACUM un pericol iminent e o bazaconie. Sigur, ca strategie de apărare trebuie să îi acordăm factorul de risc cuvenit. Dar să ne apuce ACUM frica isterică de Rusia e total aiurea. Însă UE cultivă spaima de Rusia, doar din motive politico-administrative. De ce? Fiindcă pentru politica actuală de marș forțat înspre federalizare, dusă de Comisia Europeană, e necesar un lucru de care să se agațe propaganda pentru a-i determina pe oameni să stea strâns uniți. Din ce în ce în ce mai strâns. Dar dacă totul e liniștit pe plan extern, ce motive ar putea avea membrii UE să stea strâns uniți? Din ce în ce mai uniți? O dovadă în acest sens este că UE a supralicitat propagandistic pericolele asociate pandemiei de Covid19, însă după ce a început războiul Rusiei cu Ucraina, deși pandemia era încă în floare, propaganda statală a ignorat-o total. De ce să nu o ignore? Apăruse un motiv și mai mare de teamă pentru oameni și au continuat să supraliciteze pe acest teren. În plus, cei care susțin orbește războiul criminal al Rusiei cu Ucraina au și interese economice, de felul celor existente mereu: vând arme la greu și își freacă mâinile de bucurie. Teza că Ucraina luptă și pentru apărarea noastră, a restului țărilor europene e iarăși o bazaconie propagandistică. Rusia, oricât de imperialistă ar fi ea, nu e nebună să atace degeaba un stat NATO. Mai ales după câcâiala rușinoasă de peste 3 ani din Ucraina. Adică n-au putut ei în atâta timp să-i cucerească pe ucrainenii ajutați (dar fără trupe) de țările NATO, dar își închipuie că vor cuceri vreun stat NATO protejat de articolul 5?!? Să fim serioși. Nu zic că Rusia nu poftește la alte teritorii, dar nu cred că se va arunca vreodată nebunește știind că n-are nicio șansă de câștig, ci are doar de pierdut pe toate planurile (economic, uman, cât și pe planul credibilității internaționale). Era în miniserialul Cernobîl o replică tare a lui Gorbaciov: ”puterea noastră constă în felul în care e percepută puterea noastră”. Acum, după agresiunea păguboasă din Ucraina percepția despre puterea Rusiei a avut mult de suferit. Crede cineva cu scaun la cap că va mai acționa Rusia în viitorul apropiat pentru încă o pierdere mai mult ca sigură de credibilitate?
    • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      andrei andrei check icon
      la 1859 existau proteste care cereau ca moldova sa nu se uneasca cu valahia. erau fix aceleasi strigate ale celor cu minte ingusta si privire de bovina ca acum. au fost proteste in iasi unde lumea urla ca nu vor unirea cu valahia. rusia finanta protestele alea asa cum o face si acum


      170 de ani mai tarziu nivelul intelectual al vostru a ramas la fel.
      • Like 3
    • @ andrei
      Bine punctat.
      • Like 0
  • Rucs Rucs check icon
    Românul simplu, conform statisticilor, este majoritar pentru pace și anti inarmare. Ați auzit de bună vecinătate? Ne ajuta cu ceva sa răscolim istoria? Mai ales ca istoria asta, poate ii știm epitetul, nu e o doamna prea fidela și ne încurcă rău argumentația. Aceeași istorie ne spune ca Austria se face vinovata de niște crime împotriva umanității pe aici pe la noi. Aceeași istorie ne amintește de Turcia, Polonia, Ungaria, țări cu care încercăm totuși în prezent sa avem tratate, colaborări economice și bună vecinătate. Aceeași istorie ne mai spune, despre ruși, ca am câștigat Războiul de Indepenta din 1877 în alianță cu ei. Tot aliați am fost în victoriile de la Mărăști și Mărășești. Iar în al Doilea Război Mondial trebuie sa recunoaștem ca 4 ani de zile am fost aliați cu naziștii și noi i-am atacat pe ruși pe teritoriul propriu (Don, Stalingrad), făcându-ne vinovați și de niște morți în rândurile civililor. S-au răzbunat făcându-ne prizonieri o mulțime de soldați și trimițându-i în Siberia. Istoria e o carte dură, o poveste plina de cruzime. Dar de prea multe ori rescrisa sau invocata doar ca să convină intereselor noastre. Nu, dacă suntem onești, trebuie să ne plasam acolo unde e azi busola simplă a poporului acestuia care, fara sofisme, simte ca nu e războiul nostru și trebuie să rămânem în neutralitate. În plus, inarmarea nici măcar nu servește intereselor Ucrainei, ci doar politicienilor ei. Ucrainienii de rând doar își văd copiii venind acasă în sicrie și îi așteaptă în genunchi, pe drum, aruncând cu flori înaintea dricurilor militare. Ucrainianul de rând fie a fugit în vest, fie se opune la recrutare, pentru ca, pe bună dreptate, nu mai are chef sa sporească dimensiunile noilor cimitire, și asa înspăimântătoare ca mărime.
    Hai sa nu ne mai dam noi cu părerea prin România despre conflictul asta, cata vreme acolo mor oameni, își dau sângele, în vreme ce noi ne dăm doar păreri și ne uitam câte like-uri sau share-uri mai avem. În vreme ce pe acolo lumea se chinuie sa supraviețuiasca, la noi e vara, iulie, și ne gândim unde sa mai mergem în concediu acum sau în august. Puțină decenta.
    • Like 2
    • @ Rucs
      RazvanP check icon
      Si vis pacem para bellum.
      N-are decât vreo două mii de ani, încă e valabil...
      • Like 1
    • @ Rucs
      Marius check icon
      @Ru(c)s

      " ... Aceeași istorie ne mai spune, despre ruși, ca am câștigat Războiul de Indepenta din 1877 în alianță cu ei. Tot aliați am fost în victoriile de la Mărăști și Mărășești......"

      Daca o luam metodic, la razbelul de independanta am participat fiindca onor rusnacii incasau bataie dupa bataie in fata turcilor. IAr planul lor era sa nu mai place din Romania! Au cam fost "scosi" afara cu greutate in 1878.

      Primul razbel mondial, la Marasesti rusii se gandeau deja la Lenin si cacamarila lui, uitandu-se lung la "Asaltul Camasilor Albe"! Asta daca ai auzit de el!

      Plus ca in retragerea catre patria ciuma Rusia in toamna lui 1917 pe la GAlati s-au apucat de nenorociri si au trebuit scosi cu forta din tara!

      Asa ca nu-i mai glorifica pe strabunii tai de la rasarit ca nu tine!

      PS. De masacrul de la Fantana Alba ai auzit?

      PSS. Ce va mai place sa "rescrieti" istoria in termenii Kremlinului!
      • Like 4
    • @ Rucs
      andrei andrei check icon
      "ca am câștigat Războiul de Indepenta din 1877 în alianță cu ei"

      vezi ca dupa razboi, dupa ce i-am ajutat, nu am fost aliati ci pur si simplu au implorat romania sa vina in ajutor dupa ce au refuzat ajutorul initial, nu mai voiau sa plece. mai invata istorie


      si vezi ca vreo 90 de miliarde de dolari in aur e in rusia din 1916. de ala nu zici nimic? sau tot de ce buni vecini sunt?

      si vezi ca "Tot aliați am fost în victoriile de la Mărăști și Mărășeșt" nu rusii ne-au ajutat ci francezii, nu un general rus ne-a coordonat. dupa revolutia bolsevica a fost nevoie sa ii dam afara ca altfel incepeau revolte si hotii prin romania.


      e incredibil cum tot idiotul ca tine poate comenta fara sa cunoasca istorie. propabil ce iti da in gura simion are mai multa informatie istorica decat stii, idiotule
      • Like 4


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult