Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

28,5 miliarde de euro, bani de care aveam nevoie ca de aer

Santierul nodului rutier dintre autostrazile A7 si A8

foto: Inquam Photos / Casian Mitu

Aceasta este alocarea, sub formă de granturi și împrumuturi, fonduri ce ar fi trebuit să revină României din Planul Național de Redresare și Reziliență. Raportat la PIB-ul anului 2023, înseamnă aproape 9%, altfel spus ne aflăm în primii 5 beneficiari din UE, raportat la dimensiunea economiei. Sunt bani pe care nu ne permiteam să îi ratăm.

Dar cât înseamnă totuși aceste miliarde? Ei bine, înseamnă în jur de 1.100 km de autostradă (cât distanța de la București la Viena), sau cât 230.000 de apartamente medii din București (doar 150.000 în Cluj :) ), sau peste un milion de Dacii Duster. Un ONG condus de o echipă extrem de dedicată și vizionară a construit în capitală, exclusiv din donații și sponsorizări, un spital cu 53 de milioane de euro. Un spital care oferă condiții moderne și o șansă la viață copiilor din România. Banii din PNRR echivalau cu nu mai puțin de 500 de spitale de acest fel.

De la aprobarea PNRR în 2021 și până la sfârșitul lunii mai 2025, România a încasat 9,44 miliarde de euro, dintre care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi, dintr-un total alocat de 28,5 miliarde. Așadar, până în prezent, fondurile atrase reprezintă aproximativ o treime din alocarea totală. La nivelul Uniunii, rata medie de absorbție a fondurilor PNRR este însă aproape de 50%.

Am aflat săptămâna trecută însă, din păcate, care este realitatea din teren: proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate de România până la termenul limită (august 2026). Asta înseamnă că nu vor mai primi finanțare prin PNRR. Mai puține investiții din bani europeni. Iar toate întârzierile acumulate până acum vor necesita, de aici înainte, eforturi considerabile din partea autorităților. Evident că în lipsa resurselor din PNRR multe proiecte rămân fie blocate/fără sursă de finanțare, fie vor trebui finanțate din bugetul de stat, deci vor crește cheltuielile, pune presiune pe deficit și vor îngreuna consolidarea fiscală, o consolidare ce era deja dificilă.

Există totuși și vești bune: săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat propunerea privind următorul cadru financiar multianual (CFM 2028–2034) în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro. România ar putea primi 60 de miliarde de euro din viitorul buget al UE, cu 10 miliarde mai mult decât în cadrul actual (CFM 2021-2027). Propunerea va mai suferi, probabil, ajustări în urma negocierilor, dar chiar și în această formă preliminară, România este al șaselea cel mai mare beneficiar al bugetului multianual al UE.

Pentru ca miliardele de la UE să vină sunt necesare însă și reforme. Întrebarea este câte reforme va reuși România să implementeze, câte jaloane va îndeplini la timp și câte miliarde vor ajunge, efectiv, în țară, în economie și în proiecte concrete?

Europa nu este perfectă, dar poate, și trebuie să fie îmbunătățită. Trebuie să primim, și primim, undițe, nu pește. Și nu, NU suntem nicidecum o colonie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Înainte să vorbim de cât de mică a fost absorbția în PNRR, să vedem care au fost cauzele pentru care pierdem bani europeni: lentoare excesivă în selectarea proiectelor, dificultăți în asigurarea cofinanțării, insuficiența personalului specializat în derularea proiectelor, un timp incredibil de lung în atribuirea contractelor de achiziții publice și, deloc în ultimul rând, neîndeplinirea de către politicienii aflați la guvernare a jaloanelor cu privire la reforme. În aceste condiții, să zicem mersi că am absorbit 1/3 din ce ni s-a oferit... încă e bine că am reușit să depășim contribuția noastră la bugetul UE.
    Astfel, degeaba avem/vom avea zeci de miliarde de euro puși pe tavă de UE dacă pesediștii preferă banii de la bugetul de stat, care pot fi sifonați fără griji (Anghel Saligny stă mărturie).
    Acum, poate avem o explicație logică: cheltuirea banilor europeni implică reforme nedorite de sinecuriști și, în plus, orice fraudare a banului comunitar se lasă cu suspendarea finanțării. Prea multe bătăi de cap după mintea unora.
    • Like 1
  • RazvanP check icon
    Acel moment când cineva insistă că "nu suntem colonie" invocând în același timp condițiile impuse de "metropolă"...
    • Like 0
    • @ RazvanP
      Dorin check icon
      Cumetre,mai bine colonist în civilizație, decât suveranist,fomist, în țara Mârlăniei și a Prostiei.Ce alegi???
      • Like 2
    • @ RazvanP
      Mihai check icon
      Nu suntem colonie în teorie dar când vezi cum se pun unele probleme la un moment dat, nu poți să nu vezi de unde pornesc aceste intoxicări. La fel, nu suntem în junk dar dacă vedem ce dobânzi plătim, parcă am fi deja acolo.
      • Like 0
    • @ Mihai
      RazvanP check icon
      Nu vrem să acceptăm că suntem colonie dar acceptăm docil și fără crâcnire orice ordin, indiferent cât de nociv ar fi pentru noi...
      În numele penerereului am tăiat vreo două mii de megawați capacitate de producție 24/7. Acum avem DEFICIT și IMPORTĂM fix 2000...
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Mihai check icon
      Păi da, că atunci când s-au făcut calculele nu intră în discuție un război în Ucraina iar gazul avea alt preț. Nu ne-am ars doar noi ci și case mai mari ca de exemplu Germania. Pe lângă imbecilii de la noi din politică acum mai avem și alți deasupra care sunt rupți de realitate și impun măsuri bazate pe ideologii, nu știință.
      Multe depind de noi însă și ni le facem cu mâna noastră. Dacă în 2023 deficitul era pe la 5% și în loc să se dea drumul la risipă se făcea cat de cat economie, acum erau pe la 3% și nu depindeam de bunăvoința unuia sau altuia. Acum nu prea avem de ales și trebuie să ascultăm, altfel trebuie s face ajustări mult mai drastice din care nu mai ieșim nici în 10 ani.
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Text: Cristian Popa/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon