Ce limbi străine vorbeau principii valahi? Istoria noastră reține nu mai puțin de 3 domnitori „super-poligloți”

sursa foto: Profimedia

Ce limbi vorbeau principii valahi?

Afară de română, vreau să zic – pe-asta evident că au vorbit-o toți (firește, în varianta specifică epocii lor).

Basarab I – cumana și mediobulgara (slavona veche / slavona bisericească);

Nicolae Alexandru – mediobulgara, maghiara și/sau latina;

Vladislav I (Vlaicu Vodă) – mediobulgara și latina;

Radu I – mediobulgara (plus probabil maghiara sau latina);

Dan I – mediobulgara;

Mircea I (Mircea cel Bătrân) – mediobulgara (plus foarte probabil greaca și latina);

Vlad I (Uzurpatorul) – mediobulgara;

Mihail I – mediobulgara;

Radu II (Praznaglava) – mediobulgara;

Dan II (Dan cel Viteaz) – mediobulgara;

Alexandru I (Alexandru Aldea) – mediobulgara;

Vlad II (Vlad Dracul) – mediobulgara, turca (otomană) și maghiara;

Mircea II (Mircea cel Tânăr) – mediobulgara, greaca și latina;

Basarab II – mediobulgara;

Vladislav II – mediobulgara;

Vlad III (Vlad Țepeș) – mediobulgara, turca (otomană), latina, germana (probabil varianta saxonă) și maghiara. Țepeș e primul nostru domnitor super-poliglot;

Radu III (Radu cel Frumos) – mediobulgara și turca (otomană), dar probabil și latina, fiind primul nostru domnitor renascentist;

Basarab III (Basarab Laiotă cel Bătrân) – mediobulgara;

Basarab IV (Basarab Țepeluș cel Tânăr) – mediobulgara și probabil latina;

Vlad IV (Vlad Călugărul) – mediobulgara și probabil turca (otomană);

Radu IV (Radu cel Mare) – mediobulgara;

Mihnea I (Mihnea cel Rău) – mediobulgara și probabil turca (otomană) și/sau latina;

Mircea III (Mircea Dracul) – mediobulgara;

Vlad V (Vlad cel Tânăr) – mediobulgara și foarte probabil turca (otomană);

Basarab V (Neagoe Basarab, primul domnitor din familia Craioveștilor, întrerupe linia dinastică a lui Basarab I cu cele două ramuri ale ei, Dăneștii și Drăculeștii, de-asta și simte nevoia de a-și adăuga „Basarab” la nume) – mediobulgara, greaca, latina, turca (otomană), germana (probabil varianta saxonă) și maghiara. Neagoe e al doilea domnitor super-poliglot al nostru;

Teodosie – mediobulgara;

Radu V (Radu de la Afumați) – mediobulgara;

Vladislav III – mediobulgara;

Radu VI (Radu Bădica) – mediobulgara.

Basarab VI – ăsta e interesant fiindcă, deși n-a domnit decât o lună, era fiul lui Mehmet-bey de la Nicopole, care și el a încercat (și a reușit tot așa, o lună sau mai puțin) să domnească în Țara Românească (cândva imediat după moartea lui Radu V, dacă nu greșesc). Mehmet și fii-su au fost singurii doi domnitori turci ai Valahiei – și singurele încercări ale otomanilor de a transforma Valahia în pașalâc, ambele respinse prompt de elitele valahe. Dar merită notat că nici Soliman (Magnificul) n-a întins coarda: când a văzut opoziția fermă și imediată, s-a oprit – mai degrabă doar a băgat bățul prin gard ca să testeze reacția, n-a avut un plan serios de transformare a Valahiei în pașalâc. În orice caz, e interesant și că Basarab VI e menționat în listele de domnitori, pe când taică-su, Mehmet, niciodată. Na, dacă ești turc, dar îți zici „Basarab”, valahii te scot imediat din domnie – dar nu te taie de pe liste;

Moise I (ultimul domnitor din linia Dăneștilor) – mediobulgara;

Vlad VI (Vlad Înecatul) – mediobulgara;

Vlad VII (Vlad Vintilă de la Slatina) – mediobulgara și probabil turca (otomană);

Radu VII (Radu Paisie) – mediobulgara și greaca;

Mircea IV (Mircea Ciobanu) – mediobulgara;

Radu VIII (Radu Ilie Haldăul) – mediobulgara, turca (otomană);

Pătrașcu I (Pătrașcu cel Bun) – mediobulgara;

Petru I (Petru cel Tânăr) – mediobulgara;

Alexandru II (Alexandru Mircea, zis și Oaie Seacă) – mediobulgara, turca (otomană), dar probabil și greaca sau italiana (a fost căsătorit cu Caterina Salvaresso, o greco-italiancă pe care a cunoscut-o la Constantinopol; ea e cea care a adus la București prima presă pentru tipărituri, în 1573);

Mihnea II (Mihnea Turcitul) – mediobulgara și turca (otomană);

Petru II (Petru Cercel) – cel mai poliglot dintre domnitorii noștri, vorbea fluent 12 limbi străine, printre care germana, franceza, toscana (italiana, în care a și compus poezii - primul nostru domnitor despre care știm cu certitudine că vorbea italiana și franceza), greaca și turca (otomană);

După care vin doi domnitori moldoveni, Ștefan I (Ștefan Surdu) și Alexandru III (Alexandru cel Rău), din linia Bogdan-Mușat.

Mihail II (Mihai Viteazu, primul nostru domnitor grec, din familia Cantacuzinilor – mama lui a fost Theodora Cantacuzino, fiica lui Mihail Cantacuzino Șeitanoglu, iar tatăl Iane Cantacuzino, văr de-al doilea cu Theodora, mare ban al Craiovei și mare capuchehaie – ambasador principal – al Valahiei la Constantinopol. Cantacuzinii erau super-bogați și super-influenți la Constantinopol, așa că Mihai nu avea cum să nu ajungă domn al Valahiei, mai ales după ce a primit – prin Iane – și sprijinul local al Craioveștilor. Un erou, fără niciun dubiu – dar grec, primul nostru domnitor grec) – greaca (na, limba lui maternă), turca (otomană), latina și destul de probabil germana;

După care urmează Simion Movilă, un domnitor moldovean din dinastia Movileștilor.

Radu IX (Radu Mihnea) – turca (otomană), greaca, latina și italiana (al doilea domnitor valah despre care știm cu certitudine că vorbea italiana);

Radu X (Radu Șerban, al doilea domnitor valah important din familia Craioveștilor după Neagoe, al cărui nepot este) – mediobulgara (de-acum o să-i spun slavonă), turca (otomană), latina și foarte probabil maghiara;

După care vin alți doi domnitori moldoveni, Gabriel Movilă (din familia Movileștilor) și Alexandru IV (Alexandru Iliaș, din familia Bogdan-Mușat).

Alexandru V (Alexandru Coconul, ultimul domnitor din dinastia Basarab pe linia Drăculeștilor) – greaca și turca (otomană);

După care alți doi domnitori moldoveni din linia Bogdan-Mușat, Leon Tomșa și Radu XI (Radu Iliaș).

Basarab VII (Matei Basarab, primul domnitor din familia Brâncovenilor, o ramură a Craioveștilor și primul domnitor care face tranziția de la slavonă la română ca limbă a administrației și a bisericii) – slavona, greaca, latina, turca (otomană), probabil maghiara și germana;

Constantin I (Constantin Șerban, și el din familia Craioveștilor) – greaca, turca (otomană), probabil latina;

Mihnea III (de origine incertă, cel mai probabil grec din Constantinopol, deci al doilea domnitor grec al nostru, după Mihai Viteazu) – greaca, turca (otomană);

Gheorghe I Ghica (primul domnitor din familia Ghiculeștilor, de origine albaneză) – albaneza (na, limba maternă), turca otomană și greaca;

Grigore I Ghica (fiul lui Gheorghe I) – albaneza, turca otomană, greaca;

După care vine un alt domnitor moldovean din linia Bogdan-Mușat, Radu Leon.

Antonie I (Antonie din Popești, un boier local care se trage dintr-un comerciant grec din Valahia susținut de Mihai Viteazu; Antonie era doar un pion al Cantacuzinilor) – probabil greaca;

Gheorghe Duca (la origine, Doukas – românizat Duca – e o familie de comercianți greci bogați din Constantinopol care își atribuie fictiv o descendență imperială bizantină, la fel cum au făcut Cantacuzinii, Paleologii șamd) – greaca, turca otomană;

Șerban Cantacuzino (al doilea Cantacuzin pe tronul Valahiei, după Mihai Viteazu, și primul care își folosește numele de familie odată ajuns pe tron; în fond, odată ce Mihai a ajuns domnitor, Cantacuzinii devin eligibili pentru funcția supremă, cum s-a întâmplat și cu Craioveștii după Neagoe; la fel ca Matei Basarab, Șerban Cantacuzino a luptat pentru înlocuirea slavonei cu româna ca limbă administrativă și religioasă) – greaca, turca otomană;

Constantin Brâncoveanu (penultimul domnitor valah din familia Craioveștilor, ramura Brâncoveni – deși, după mamă, ținea și de Cantacuzini – ultimul va fi Gheorghe Bibescu în perioada post-fanariotă) – greaca, latina, turca otomană, araba, posibil italiana;

Ștefan Cantacuzino – greaca, turca otomană, latina, italiana (să notăm și că, până în secolele XVIII-XIX, limba romanică de prestigiu era italiana, nu franceza);

Și gata, după asta trecem la domniile fanariote – Ghiculeștii din nou, Mavrocordații, Racoviță, Suțu (Soutzos, românizat Suțu, nu „Șuțu”, cum spun și scriu nefericiții, că nu erau șuți), Caragea (Caradja/Karatzas; spre deosebire de Cantacuzini, de familia Duca, de Paleologi șamd, care la origine sunt negustori, cei din neamul Caragea chiar descind dintr-o familie nobiliară bizantină), Ruset (ulterior italienizat Rosetti), Mavrogheni, Calimachi și ceilalți.

Dar merită să observăm că grecii ajung pe tronul Valahiei cu (destul de) mult înainte de fanarioți: Mihai Viteazu și ceilalți Cantacuzini, Mihnea III, poate chiar și Antonie din Popești (dacă nu cumva se va fi românizat complet între timp), Gheorghe Duca – toți erau greci.

Altfel, să remarcăm că domnitorii valahi de la Basarab I la Ștefan Cantacuzino nu erau niște barbari analfabeți inculți și închiși la minte. Marea lor majoritate vorbeau cel puțin două limbi străine, mulți știau latina și/sau greaca – și destui, mai ales dintre cei mai importanți, cunoșteau și o limbă modernă occidentală (în principal, germana sau italiana). În fond, vorbim de persoane născute în familii de rang înalt (sau fără rang, dar foarte bogate, cum e cazul lui Mihai Viteazu), care primeau o educație corespunzătoare.

Iar multilingvismul ăsta le ținea mintea deschisă și spre alte spații culturale – nu doar din Balcani, ci din Europa în ansamblul ei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp