Azilul groazei: În orice țară din vest, acești politicieni ar fi fost forțați să demisioneze după un asemenea scandal

Foto: Inquam Photos / George Călin

După dezvăluirile despre azilele de bătrâni și persoane cu dizabilități din ultima vreme, realizăm că imaginile șocante cu orfelinatele din anii ’90 nu au fost doar reziduuri ale sistemului totalitar de dinainte de ’89, ci fac parte din fibra multor români și se perpetuează până în ziua de astãzi. Torturarea persoanelor celor mai vulnerabile aplicată de către semeni de-ai noștri și acceptată tacit de comunitate asta relevă: o degradare morală a societății românești care este greu de găsit în alte țări europene.

Dacă torționarii bătrânilor sunt doar excepții, de ce oamenii din comunitate care treceau pe acolo și îi vedeau pe bătrâni la gard cerșind mâncare nu au reclamat la poliție ceea ce vedeau? De ce când se întâmplă incidente pe stradă unde femei sunt atacate, niciun trecător nu intervine? De ce când este vreo știre despre vreo fată minoră ucisă sau bătută de iubit, majoritatea comentariilor sunt „ce i-a trebuit iubit?”/ „dacă nu a fost cuminte...”.

Credem despre noi românii „că suntem sufletiști, nu reci ca occidentalii”, dar suntem inimoși și umani numai cu familiile noastre, nu cu oamenii din jurul nostru. Când părinții încearcă totul pentru a-și băga în față copiii – de la meditații, la șpăgi la diferite instituții – când totodată le aplicã pedepse fizice mult mai mult decât în alte țări din Europa, de ce ne mirăm că asemenea monștri trăiesc printre noi?

Când avem angajați la stat care stau degeaba, dar când se pune problema de controale la companii care oferă asistență socială, ori la cele din agricultură care folosesc pesticide – și lista poate continua – cum se poate întâmpla sã nu existe suficient personal? Dar de ce ne-ar mira, când știm cum se acordă posturile la stat și ne putem imagina și calitatea angajaților în consecință.

Iar bomboana de pe colivă vine din zona politică, unde politicienii spun că sunt scenarii pentru a le corupe imaginea; încearcă să se justifice sau să justifice persoanele din dosar, în loc să condamne faptele și să își asume răspunderea. Acești politicieni ar fi fost forțați să demisioneze în orice țară din vest după un asemenea scandal, dar în România anului 2023 ajung direct din pușcărie la primărie, fără oprobiu public.

Ce să îți mai doresc eu ție, dulce Românie, după asemenea dezvăluiri? Poate o privire mai atentă în interiorul fiecăruia dintre noi...

Articol publicat inițial pe blogul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp