Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Băncile amendate cu sume-record reacționează la decizia Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR. Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: „Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal”

Omer Tetik.

Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania

Marile bănci sancționate de Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR reacționează public după anunțul făcut duminică de autoritate, care a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru 10 instituții de credit. O primă reacție a venit de la CEO-ul Băncii Transilvania.

CEO-ul Băncii Transilvania: Vom lupta să ne dovedim nevinovăția

„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței, în legătură cu «investigația ROBOR», dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR. Mai mult, decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice, într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice. Vom contesta decizia, adresându-ne instanțelor și autorităților competente, din țară și din străinătate. Ne vom apăra reputația și vom demonta acuzațiile. Decizia publicată astăzi este doar un prim pas și există numeroase alte modalități prin care putem scoate la lumină adevărul. Mergem înainte, cu curaj. Susținem economia și românii și nu dăm înapoi atunci când știm, cu certitudine, că avem dreptate”, a declarat Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

Investigația Consiliului Concurenței, începută în 2022, a concluzionat că băncile participante la procedura de fixing și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice referitoare la nivelul ROBOR.

BRD: Conduita BRD a fost în permanență deplin conformă cu cadrul legal 

Și BRD a anunțat că va contesta decizia Consiliului Concurenței, exprimându-și „dezacordul ferm” față de concluziile investigației.

„BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia. După comunicarea deciziei și analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței. Conduita BRD a fost în permanență deplin conformă cu cadrul legal și de reglementare aplicabil. BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”, au anunțat reprezentanții BRD.

UniCredit Bank: Vom contesta această decizie în instanță

Totodată, UniCredit Bank a transmis luni că va contesta în instanță amenda de la Consiliul Concurenței. „Decizia Consiliului Concurenței este injustă, nefundamentată și o respingem ferm! Modul în care a fost gestionată această investigație arată că niciunul dintre argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. Ne exprimăm profunda dezamăgire față de caracterul arbitrar al acestui act administrativ. Vom contesta această decizie în instanță, unde vom prezenta aceleași dovezi de nevinovăție, incontestabile din punct de vedere legal. Avem deplină încredere în imparțialitatea și echidistanța instanțelor de judecată pentru a face lumină în acest caz soluționat pe repede-înainte și pentru a ne repara reputația pusă la îndoială pe nedrept”, se arată într-un comunicat de la UniCredit.

CEC Bank: Observăm un conflict instituțional între Consiliului Concurenței și BNR

Și CEC Bank a reacționat după amenda de la Consiliul Concurenței, considerând că „amenda este absolut inacceptabilă” și anunțând că se pregătește de un proces lung în instanță.

„CEC Bank ia act cu profundă îngrijorare și este în dezacord total față de decizia Consiliului Concurenței de a sancționa cele 10 bănci din România care participă la procesul de fixing al pieței, decizie pe care o considerăm profund nejustificată, lipsită de fundament juridic solid și bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piață.

Respingem categoric orice acuzație de manipulare a ratei ROBOR

Activitatea CEC Bank pe piața monetară interbancară a fost, în fiecare moment, strictă, transparentă și conformă cu cadrul legal și regulatoriu în vigoare, cu regulamentele Băncii Naționale a României și cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit.

Reiterăm faptul că transparența nu este o alegere pentru băncile locale, ci o componentă funcțio-nală inerentă a sistemului de fixing și o cerință legală a Băncii Naționale a României.

Observăm în acest context un conflict instituțional între Consiliului Concurenței și Banca Națională a României, ca administrator al indicelui și al mecanismului ROBOR.

ROBOR este o rată de referință calculată pe baza cotațiilor transmise de băncile participante, conform unei metodologii riguroase, supervizate de BNR. Contribuțiile CEC Bank la acest proces au reflectat întotdeauna condițiile reale ale pieței monetare, fără nicio coordonare ilicită cu alți participanți și fără nicio intenție de a influența artificial nivelul ratei.

Investigația Consiliului Concurenței a durat ani întregi. Pe tot parcursul acestui proces, CEC Bank a cooperat în mod activ și în deplină bună-credință cu autoritatea de investigare, a pus la dispoziție toate documentele solicitate și a furnizat explicații detaliate cu privire la fiecare aspect invocat. În ciuda acestei cooperări totale, concluziile formulate de autoritate nu reflectă realitatea operațiunilor noastre.

Reamintim că într-un mod similar, în 2008 Consiliul Concurenței a investigat exact aceeași speță, în același cadru legal, concluzia fiind că nu s-a găsit niciun indiciu de încălcare.

Amenda este absolut inacceptabilă

Amenda reprezintă unul dintre cele mai severe niveluri de penalizare prevăzute de legislația concurenței. Aplicarea oricărui cuantum, indiferent de nivel, în absența unor probe clare, directe și incontestabile ale unui comportament anticoncurențial, este arbitrară și de natură să afecteze grav stabilitatea unui sector bancar care finanțează economia reală a României.

Suntem convinși că o instanță independentă va evalua acest caz în mod obiectiv, pe baza probelor reale și a standardelor juridice aplicabile — și că decizia Consiliului Concurenței nu va rezista unui control judiciar riguros.

Vom ataca decizia în instanță

CEC Bank va contesta această decizie în fața Curții de Apel București și, dacă va fi necesar, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene.

Suntem pregătiți pentru un proces lung. Suntem pregătiți să prezentăm probe. Și suntem convinși că dreptatea va fi de partea noastră.

Această decizie nu poate rămâne necombătută — nu doar în interesul CEC Bank și al acționarului său, ci în interesul principiului fundamental că o sancțiune de o asemenea amploare trebuie să se bazeze pe dovezi, nu pe prezumții.

CEC Bank este o instituție solidă, bine capitalizată, cu o reputație construită în peste 160 de ani de activitate responsabilă în serviciul românilor. Această decizie nu ne va afecta capacitatea de a ne onora angajamentele față de deponenți, debitori și parteneri de afaceri.

Vom continua să ne desfășurăm activitatea în conformitate cu cele mai înalte standarde de integritate, transparență și responsabilitate față de clienții noștri.

Invităm Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor și toate autoritățile competente să analizeze cu atenție impactul sistemic al acestei decizii asupra sectorului bancar și al finanțării economiei românești. Considerăm că un dialog instituțional deschis este esențial în această etapă”, se arată într-un comunicat al CEC Bank.

Raiffeisen Bank: Constatăm că investigația nu a relevat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR

„Ne exprimăm dezacordul față de concluziile Consiliului Concurenței și ne menținem punctul de vedere conform căruia acestea nu reflectă realitățile pieței interbancare și nu țin cont de cadrul legal în vigoare, pe care băncile participante la sistemul de fixing aveau obligația să îl respecte. ROBOR este un mecanism strict reglementat, în cadrul căruia băncile participante operează exclusiv în baza unor reguli tehnice clare, supravegheate de autoritățile competente. Constatăm că investigația nu a relevat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR. Singurul aspect indicat vizează transparența acestor cotații, acesta fiind un element ce reprezintă o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing și nicidecum o opțiune a băncilor participante. Vom contesta decizia în instanță pentru a demonstra corectitudinea conduitei noastre și avem încredere că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor noastre”, este mesajul Raiffeisen Bank.

„BCR va utiliza toate mijloacele procedurale și legale disponibile pentru apărarea poziției și reputației sale”

„La data de 7 iunie 2026, Consiliul Concurenței a emis un comunicat de presă privind sancționarea a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei, pentru presupusa încălcare a normelor de concurență, respectiv prevederilor Legii Concurenței nr. 21/1996 și ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, constând în pretinsa coordonare a comportamentului printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Amenda indicată în ceea ce privește Banca Comercială Română S.A. („BCR”) este de 577,36 milioane lei.

BCR a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței, însă precizează că, la acest moment, nu a primit decizia finală motivată a autorității. BCR respinge, în mod ferm, concluziile comunicate și le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât și în drept.

Din perspectiva BCR, poziția Consiliului Concurenței în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeași autoritate a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR și a constatat, în urma investigației închise în anul 2013, inexistența vreunei încălcări a normelor de concurență. Această schimbare de abordare ridică probleme de predictibilitate și consecvență a practicii administrative proprii.

Mecanismul ROBOR a fost și rămâne un mecanism cunoscut, accesibil și transparent, desfășurat într-un cadru sectorial specific, supravegheat de Banca Națională a României și guvernat de reguli aplicabile pieței monetare interbancare emise de către banca centrală. În acest context, orice susținere privind existența unui pretins schimb de informații confidențiale și strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informațiile efectiv disponibile în piață și la obligațiile reale aplicabile participanților.

BCR apreciază totodată că referirile generale la practici sancționate în alte jurisdicții nu pot substitui analiza concretă a cadrului normativ, factual și instituțional aplicabil procedurii ROBOR din România. Orice comparație cu alte cazuri internaționale trebuie să fie relevantă, riguroasă și aplicabilă circumstanțelor concrete ale pieței locale și ale mecanismului ROBOR.

BCR reafirmă, pe această cale, corectitudinea poziției sale și a comportamentului său de piață. În același timp, BCR își exprimă angajamentul ferm că va continua să respecte legislația aplicabilă, inclusiv normele de concurență, reglementările bancare și principiile de funcționare transparentă și responsabilă a pieței financiare. BCR a acționat constant, de-a lungul anilor, pentru protejarea intereselor clienților săi, inclusiv prin oferirea de produse de creditare cu dobândă fixă în lei și prin derularea unora dintre cele mai ample programe de educație financiară din România.

Pe cale de consecință, BCR va contesta, în condițiile legii, decizia Consiliului Concurenței odată ce va fi comunicată și va utiliza toate mijloacele procedurale și legale disponibile pentru apărarea poziției și reputației sale, atât la nivel intern, cât și internațional. Banca rămâne convinsă că deține argumente juridice și factuale solide pentru obținerea unei soluții favorabile în instanță și pentru invalidarea concluziilor autorității de concurență.

BCR va continua să informeze piața cu privire la orice evoluții relevante, în conformitate cu obligațiile legale și de raportare aplicabile”, se arată în comunicatul transmis de BCR.

BNR: Decizia nu vizează regulamentul de tranzacţionare

Banca Națională a reacționat la decizia Consiliului Concurenței, precizând că regulamentul de tranzacționare agreat de BNR nu face obiectul anchetei.

„Înţelegem din comunicatul Consiliului Concurenţei că decizia nu vizează regulamentul de tranzacţionare agreat de BNR. În ceea ce priveşte practicile anticoncurenţiale pe care le amendează Consiliul Concurenţei am observat că băncile se consideră nevinovate şi vor contesta în instanţă decizia. Probabil că lucrurile se vor clarifica pe parcurs, în instanţă”, a declarat pentru ZF Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

În aprilie, la aproape două săptămâni după ce Consiliul Concurenței a transmis concluziile preliminare băncilor investigate, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că a parcurs raportul instituției, „mi-a luat un weekend, că are 800 de pagini”. Isărescu afirma că raportul explică inițial corect funcționarea ROBOR, dar ajunge ulterior la concluzia că băncile s-ar fi cartelizat, în opinia sa ignorând modul în care funcționează piața monetară și rolul acesteia în transmiterea politicii monetare.

Redăm mai jos integral comunicatul transmis de Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare de 3,73 miliarde de lei

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Amenzile au fost aplicate astfel:

● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;

● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;

● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;

● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;

● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;

● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;

● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;

● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;

● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;

● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;

● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.

Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.

Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.

Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale.

”Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.

Atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite ale Americii, autoritățile de concurență au aplicat mai multe amenzi pentru practici similare. Ca reacție la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naționale privind stabilirea ratei de referință ROBOR au fost îmbunătățite. Cu toate acestea, în urma acestei investigații, autoritatea de concurență a identificat comportamente anticoncurențiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing.

Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate procedurile de analiză și control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.

Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.

Reamintim că legislația în domeniul concurenței interzice orice înțelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească.

Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.

Decizia Consiliului Concurenței va fi publicată pe pagina web a instituției, după eliminarea informațiilor confidențiale.

Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    "Susținem economia și românii..."
    Bancul zilei!
    Băncile susțin JUPUIREA economiei și a românilor!
    • Like 0


Îți recomandăm

Lucrare de licenta despre pandemie / sursa foto: Inquam Photos

Trăim într-o epocă în care memoria publică este remarcabil de scurtă, un defect pe care politicienii îl exploatează cu o cinică voluptate. De aceea, am simțit nevoia unei radiografii riguroase, de factură interdisciplinară, a anilor 2020–2022. Am privit această perioadă nu ca pe un simplu accident epidemiologic, ci ca pe un veritabil test de stres aplicat instituțiilor libertății, combinând teoria politică, dreptul constituțional și studiul comunicării publice.

Citește mai mult

Dan Mihai Zarug

Erau 130 de kilograme și un diagnostic care suna ca o sentință: prediabet, steatoză hepatică gradul 4, la un pas de ciroză non-alcoolică. „Adică, mai urma să-mi scrie pe cruce: l-a omorât frigiderul”. Dan Mihai Zarug era în Sicilia, în vacanță, și nu se putea bucura de nimic. Îi era rușine să se dezbrace pe plajă. Abia urca două etaje. Știa că ceva trebuie să se schimbe, dar nu știa cum.

Citește mai mult