Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Belferul, ecologul drept, doctorul...

 Klaus Iohannis reușește să fie cel mai detestat președinte din istoria României. Răul pe care l-a făcut e cu atât mai mare cu cât în „neamțul” Iohannis s-au pus speranțele cele mai mari.

Când a fost ales, în 2014, mi s-a părut un miracol, un „vânt fermecat”, cum spuneam atunci. Un etnic neromân în fruntea țării era un triumf al poporului român, după deceniile de naționalism ceaușist burebistic, xenofob, antioccidental. Nu-mi făceam iluzii în legătură cu persoana Iohannis, avusesem o discuție cu el și văzusem de ce nu e în stare în campania electorală.

Dar îmi spuneam că, cu presupusa tenacitate și rigoare germanice, va fi mai bun ca președinte.

În cele două mandate, pe lângă ideea de „neamț”, Iohannis avea s-o compromită și pe cea de profesor.

Omul acesta nu e profesor, n-a fost niciodată. E un belfer care se lăfăie în lux. Un profesor adevărat n-ar fi ținut rezervat-blocat de peste 20 de ani, de pe vremea când ajunsese primar, postul de profesor de fizică la liceul Samuel Brukenthal din Sibiu, unde n-a putut să vină titular niciun cadru tânăr, doar suplinitori. Un profesor n-ar fi putut să arate atâta nepăsare, până la dispreț, față de școală și cadrele didactice. Cea mai recentă probă: ministrul Deca, trimisa președintelui la Educație, declară: „PNL își dorește ca toate promisiunile făcute cadrelor didactice și personalului din învățământ să poată fi ținute. Facem toate eforturile, împreună cu reprezentanții profesorilor”. Deci, după ce guvernul Ciucă, ca să pună capăt grevei, a jurat că le mărește profesorilor salariile la reluarea anului școlar, am ajuns în decembrie, și PNL ne anunță că se pregătește să-și dorească să respecte ce-a promis. Adică să-i tragă-n piept pe profesori. 

Lansatul și re-relansatul program prezidențial „România educată” a fost o ceață toxică. Rezultatele o arată implacabil: în primii 3 ani de mandat, 2015-2018, punctajele României la testele PISA s-au prăbușit, la Citire cu 6 puncte, la Științe cu 9 puncte, la Matematică cu nu mai puțin de 15 puncte. Din 2018 până în 2023, au stagnat. Reforma Iohannis: de la - la 0. Calitatea elevilor a scăzut dramatic. Potrivit aceleiași dne Deca, „avem o proporție importantă de analfabeți funcțional, fără minime competențe necesare pentru societatea actuală”. Ocupăm un prețios loc 2 din coada Europei. De ce? Pentru că, de fapt, niciun politician nu recunoaște importanța capitală a școlii și profesorilor. Pentru că sunt tacit tratați ca bugetari de mâna a doua sau chiar a treia.

Uitați-vă la cei de care depinde acum soarta României, la belferul Iohannis, la absolventul, în mai mult de un deceniu, al dreptului la Universitatea Ecologică, Ciolacu, și la doctorul Ciucă, produse pursânge ale sistemului de Educație ante și postdecembrist și așteptați-vă la ce ni se întâmplă. Iar cei care vor veni după ei, vor fi, garantat, și mai și. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult

sursa foto: arhiva personala Andreia Mitrea

Îmi aduc aminte primul 4 iulie pe care l-am sărbătorit pe pajiștea din Washington, DC. În jurul meu erau oameni de toate culorile, națiile și religiile. Mi s-a părut Raiul pe pământ, un loc cu armonie pentru oameni aparent diferiți, dar uniți printr-o umanitate comună. Am devenit un alt om după ce am stat un an în America.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).

Citește mai mult