Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Belferul, ecologul drept, doctorul...

 Klaus Iohannis reușește să fie cel mai detestat președinte din istoria României. Răul pe care l-a făcut e cu atât mai mare cu cât în „neamțul” Iohannis s-au pus speranțele cele mai mari.

Când a fost ales, în 2014, mi s-a părut un miracol, un „vânt fermecat”, cum spuneam atunci. Un etnic neromân în fruntea țării era un triumf al poporului român, după deceniile de naționalism ceaușist burebistic, xenofob, antioccidental. Nu-mi făceam iluzii în legătură cu persoana Iohannis, avusesem o discuție cu el și văzusem de ce nu e în stare în campania electorală.

Dar îmi spuneam că, cu presupusa tenacitate și rigoare germanice, va fi mai bun ca președinte.

În cele două mandate, pe lângă ideea de „neamț”, Iohannis avea s-o compromită și pe cea de profesor.

Omul acesta nu e profesor, n-a fost niciodată. E un belfer care se lăfăie în lux. Un profesor adevărat n-ar fi ținut rezervat-blocat de peste 20 de ani, de pe vremea când ajunsese primar, postul de profesor de fizică la liceul Samuel Brukenthal din Sibiu, unde n-a putut să vină titular niciun cadru tânăr, doar suplinitori. Un profesor n-ar fi putut să arate atâta nepăsare, până la dispreț, față de școală și cadrele didactice. Cea mai recentă probă: ministrul Deca, trimisa președintelui la Educație, declară: „PNL își dorește ca toate promisiunile făcute cadrelor didactice și personalului din învățământ să poată fi ținute. Facem toate eforturile, împreună cu reprezentanții profesorilor”. Deci, după ce guvernul Ciucă, ca să pună capăt grevei, a jurat că le mărește profesorilor salariile la reluarea anului școlar, am ajuns în decembrie, și PNL ne anunță că se pregătește să-și dorească să respecte ce-a promis. Adică să-i tragă-n piept pe profesori. 

Lansatul și re-relansatul program prezidențial „România educată” a fost o ceață toxică. Rezultatele o arată implacabil: în primii 3 ani de mandat, 2015-2018, punctajele României la testele PISA s-au prăbușit, la Citire cu 6 puncte, la Științe cu 9 puncte, la Matematică cu nu mai puțin de 15 puncte. Din 2018 până în 2023, au stagnat. Reforma Iohannis: de la - la 0. Calitatea elevilor a scăzut dramatic. Potrivit aceleiași dne Deca, „avem o proporție importantă de analfabeți funcțional, fără minime competențe necesare pentru societatea actuală”. Ocupăm un prețios loc 2 din coada Europei. De ce? Pentru că, de fapt, niciun politician nu recunoaște importanța capitală a școlii și profesorilor. Pentru că sunt tacit tratați ca bugetari de mâna a doua sau chiar a treia.

Uitați-vă la cei de care depinde acum soarta României, la belferul Iohannis, la absolventul, în mai mult de un deceniu, al dreptului la Universitatea Ecologică, Ciolacu, și la doctorul Ciucă, produse pursânge ale sistemului de Educație ante și postdecembrist și așteptați-vă la ce ni se întâmplă. Iar cei care vor veni după ei, vor fi, garantat, și mai și. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult