Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Belferul, ecologul drept, doctorul...

 Klaus Iohannis reușește să fie cel mai detestat președinte din istoria României. Răul pe care l-a făcut e cu atât mai mare cu cât în „neamțul” Iohannis s-au pus speranțele cele mai mari.

Când a fost ales, în 2014, mi s-a părut un miracol, un „vânt fermecat”, cum spuneam atunci. Un etnic neromân în fruntea țării era un triumf al poporului român, după deceniile de naționalism ceaușist burebistic, xenofob, antioccidental. Nu-mi făceam iluzii în legătură cu persoana Iohannis, avusesem o discuție cu el și văzusem de ce nu e în stare în campania electorală.

Dar îmi spuneam că, cu presupusa tenacitate și rigoare germanice, va fi mai bun ca președinte.

În cele două mandate, pe lângă ideea de „neamț”, Iohannis avea s-o compromită și pe cea de profesor.

Omul acesta nu e profesor, n-a fost niciodată. E un belfer care se lăfăie în lux. Un profesor adevărat n-ar fi ținut rezervat-blocat de peste 20 de ani, de pe vremea când ajunsese primar, postul de profesor de fizică la liceul Samuel Brukenthal din Sibiu, unde n-a putut să vină titular niciun cadru tânăr, doar suplinitori. Un profesor n-ar fi putut să arate atâta nepăsare, până la dispreț, față de școală și cadrele didactice. Cea mai recentă probă: ministrul Deca, trimisa președintelui la Educație, declară: „PNL își dorește ca toate promisiunile făcute cadrelor didactice și personalului din învățământ să poată fi ținute. Facem toate eforturile, împreună cu reprezentanții profesorilor”. Deci, după ce guvernul Ciucă, ca să pună capăt grevei, a jurat că le mărește profesorilor salariile la reluarea anului școlar, am ajuns în decembrie, și PNL ne anunță că se pregătește să-și dorească să respecte ce-a promis. Adică să-i tragă-n piept pe profesori. 

Lansatul și re-relansatul program prezidențial „România educată” a fost o ceață toxică. Rezultatele o arată implacabil: în primii 3 ani de mandat, 2015-2018, punctajele României la testele PISA s-au prăbușit, la Citire cu 6 puncte, la Științe cu 9 puncte, la Matematică cu nu mai puțin de 15 puncte. Din 2018 până în 2023, au stagnat. Reforma Iohannis: de la - la 0. Calitatea elevilor a scăzut dramatic. Potrivit aceleiași dne Deca, „avem o proporție importantă de analfabeți funcțional, fără minime competențe necesare pentru societatea actuală”. Ocupăm un prețios loc 2 din coada Europei. De ce? Pentru că, de fapt, niciun politician nu recunoaște importanța capitală a școlii și profesorilor. Pentru că sunt tacit tratați ca bugetari de mâna a doua sau chiar a treia.

Uitați-vă la cei de care depinde acum soarta României, la belferul Iohannis, la absolventul, în mai mult de un deceniu, al dreptului la Universitatea Ecologică, Ciolacu, și la doctorul Ciucă, produse pursânge ale sistemului de Educație ante și postdecembrist și așteptați-vă la ce ni se întâmplă. Iar cei care vor veni după ei, vor fi, garantat, și mai și. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

shinzo abe

Puțin după ora 11, în zona pietonală din fața gării Yamato-Saidaiji din Nara, au început discursurile electorale. Reprezentanți locali, un parlamentar, apoi primarul orașului vorbeau pe rând, într-o formulă des întâlnită în campaniile electorale. foto Profimedia

Citește mai mult

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult