„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică. Agasat, profesorul a chemat un coleg ca arbitru al disputei. Acest coleg nu era altul decât Ernest Rutherford, laureat Nobel pentru Fizică în 1908. Rutherford a fost impresionat de inventivitatea lui Bohr, care refuza să folosească o ecuație barometrică și prefera să inventeze o cu totul altă rezolvare a problemei”. („Nu, mărul nu i-a căzut în cap lui Newton”, Antoine Houlou–Garcia, 2024).
Cu tot respectul pentru giganții Rutherford și Bohr, se poate gândi și altfel. Barometrul aruncat de Bohr de pe clădire, fără alte precizări, presupune distrugerea aparatului, pierderea banilor și muncii calificate investite în el. Nu e mai bine să te urci pe acoperiș, și, în loc să-l azvârli, să faci o măsurătoare de presiune cu barometrul, comparând-o cu presiunea la sol? Wolfgang Pauli, Nobelul pentru Fizică în 1945, propunea, cu spiritul său mușcător, ca fiecare savant care vine cu o teorie fizică nouă s-o aplice mai întâi asupra propriului fizic, riscând să fie dezintegrat până la atomi. Carevasăzică, Bohr ar fi trebuit să se arunce pe sine de pe clădire, măsurându-se timpul de cădere și sfârșind ca barometrul!
Unde mai pui că ar trebui trasat un perimetru de protecție pentru trecători, ca să nu le cadă în cap barometrul sau Bohr – ceea ce ar perturba circulația.
În fine, o metodă științifică trebuie să poată fi aplicabilă în cât mai multe cazuri, nu doar în unul singur. Ergo, fărâmăm câte un barometru la fiecare edificiu măsurat? N-ar fi mai rentabil să-l folosim la spart nuci, dacă tot e să fim originali cu orice preț?
Morala fabulei: Nu orice idee nonconformistă e și bună.
Au rezolvat toate 4 problemele de data trecută: Mihaela Vasilescu, Dalia Trandafir, Valentin Stănescu, Ioan Gavrilă.
Probleme propuse:
1) Nu e dat uitării (rebus).
2) Într-o țară ciudată, semnul de circulație STOP este notat cu HGLK, iar PARCARE este scris KZIXZIV. Ce semnificație au următoarele semne de circulație:
HVMH FMRX
IZWZI
YVMARMZIRV
NLGVO
GIVXVIV KRVGLMR
WIFN XF KIRLIRGZGV
3) Aveți la dispoziție o singură monedă și știți, cu siguranță, că este măsluită (de pildă, cade pe Cap în 70% din cazuri și pe Pajură în 30%), dar nu știți care este exact acest dezechilibru. Cum puteți folosi această monedă incorectă pentru a obține un rezultat cu șansă perfect egală, 50/50? (J. von Neumann, trimisă de prof. Dan Tudose).
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
