Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Când nu știi că nu se poate. În Franța se construia la 1900 ceea ce încearcă „specialiștii” din România să explice savant că nu se poate în 2021

Paris.

Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare ocazie în care un „specialist” din România mi-a explicat savant și superior că „în România nu se poate”, probabil că aș strânge suficient cât pentru o săptămână în plin sezon la Mamaia. După care care mi-aș petrece vacanța oriunde altundeva în afară de Mamaia, dar asta este altă discuție.

În urmă cu un an, propuneam construcția unei Gări Centrale în inima Bucureștiului, sub Bulevardul Unirii. Atât mi-a trebuit. Degrabă au tăbărât pe mine „specialiștii lui nu-se-poate”, urbaniști și constructori deopotrivă, explicându-mi savant și superior că nu se poate construi sub Bulevardul Unirii unde am propus eu, pentru că acolo este lunca Dâmboviței, iar infiltrațiile de apă nu pot fi controlate.

Din fericire pentru occidentali, ei n-au avut parte de-a lungul istoriei de astfel de „specialiști”, motiv pentru care ei nu știu că nu se poate. Și necunoscători fiind în ale neputinței, ei continuă să construiască de câteva sute, chiar mii de ani, tot felul de lucruri „imposibile”.

De exemplu, linia de tren urban, RER C, care traversează centrul Parisului prin subteranul malului sudic al Senei, în lungul fluviului.

Chiar dacă linia RER C a fost inaugurată abia în 1979, în centrul Parisului ea folosește foste linii subterane, construite la 1900. Acestea au aparținut Companiei de Căi Ferate Paris – Orléans (PO-Midi), a cărei gară terminus în centrul Parisului a fost Gara Orsay (Gare d’Orsay), transformată la începutul anilor ’80 în ceea ce este astăzi celebrul Muzeu de Artă Orsay (Musée d’Orsay).

Traseul RER C prin centrul Parisului

Malurile Senei sunt în mare parte foste mlaștini, parte din lunca inundabilă a fluviului. Subsolul este de fapt un noroi, mustind de apă. Dar pentru că francezii de acum 120 de ani n-au știut că nu se pot săpa tunele și gări prin noroi, așa cum știu specialiștii lui nu-se-poate din România lui 2021, ei le-au construit pe toate încă de atunci. Inutil să mai adaug că tehnologiile de excavație de la 1900 erau net inferioare celor disponibile în 2021.

RER C intră în subteran în zona Île aux Cygnes

RER C trece prin inima Parisului, chiar pe la Catedrala Notre-Dame, kilometrul zero al orașului, zonă în care se intersectează cu o altă „lucrare imposibilă”, veche tot de peste un secol: subtraversarea Senei de către linia de Metrou M4 (Saint Michel – Cité – Châtelet)

Din cauza solului plin de apă, în care era imposibil de excavat, întreaga traversare, inclusiv stația de metrou Saint-Michel, a fost construită la suprafață și apoi a fost scufundată până la adâncimea proiectată, prin noroiul din malurile Senei. Asta se întâmpla în 1910! Pentru că atunci când nu știi că nu se poate, găsești soluții.

Construcția stației de metrou Saint-Michel, Paris/ foto mihaicraciun.eu

Cu alte cuvinte, în Franța se construia la 1900 ceea ce încearcă „specialiștii” din România să explice savant și superior că nu se poate în 2021!

Acesta este motivul pentru care îi pun în ghilimele pe respectivii „specialiștii” români din frăția lui nu-se-poate. Pentru că specialist nu este purtătorul de diplomă, ci cel care livrează soluții. Oamenii au inventat educația și aprofundarea cunoașterii pentru ca să găsească soluții la probleme, nu ca să afle de ce nu se poate.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunt convins ca metoda de rezolvare a metroului, ca teava sa fie scufundata ulterior in mlastina nu era predata la facultate. Dar vinul bun frantuzesc nesulfitata in aceea vreme dadea idei inginerilor. Vinul bun se face si in Romania. Pentru idei bune construtive foloseste vinul de baut toata lumea in afara de noi ? Matematici se preda in facultatile noastre la cele mai mari nivel, asta nu e piedica .
    • Like 0
  • Alex Mag check icon
    Din nefericire inca nimeni nu a realizat ca ridicarea gradului general de educație analfabet funcțional a unei societăți umane va duce implicit si la scăderea gradului de educație a specialiștilor care vor fi obligați sa se explice in fata acestor analfabeți funcționali.
    Daca la începutul secolului al XX-lea situația era clara, specialistul era specialist, acum pe „vațap” poți afla cum sa te operezi singur de hemoroizi.
    Dintr-un studiu s-a dedus daca pentru omul antic contactul cu o civilizație extraterestra era mult mai ușoara deoarece ii cataloga repede ca fiind zeități, in schimb pentru omul modern reacțiile sunt imprevizibile
    Vezi lămpi in vaccin in loc de cip-uri.
    • Like 0
  • La fel ne expilcă tot niște ”specialiști”, de data asta în istorie, de ce suntem noi o nație denimic, ”potcovită” cu toate defectele de caracter posibile și care ne-au adus în halul în care suntem, între altele - că vezi Doamne, noi am ținut piept secole de-a rândul unor dușmani, în special - turcilor, și de aceea restul Europei a putut să se dezvolte, ajungând la un înalt grad de civilizație și cultură. O minciună colosală, fiindcă, dacă cineva a țiunut piept turcilor, acela a fost Regatul Ungariei! Apropo, unde este Ungaria și unde suntem noi? ”Specialiști” din aceeași breaslă, dacomani și chiar dacopați, ne explică apoi faptul că noi suntem nemaipomeniți și extraordinari, ”miezul din dodoașcă” și alfa și omega ale omenirii, ce să facem însă dacă restul ei nu există decât pentru a ne oculta nouă întâietatea în orice domeniu, din invidie, desigur!
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult