foto: Profimedia
Am observat în ultimele luni cum se propagă în mod arogant, încet dar sigur, ideea prin care inițiativele și măsurile aprobate de guvern sau de coaliție sunt cele mai bune și nu există alternative serioase, viabile. Guvernul are monopol pe măsurile de austeritate și vrea să ne convingă că sunt unice. Personal, cred că și Dumnezeu greșește uneori.
Totuși doi oameni importanți care au atât experiență politică solidă, cât și administrativă, mă refer la președintele Traian Băsescu și la premierul Theodor Stolojan (membru de vază PNL), au spus recent foarte clar că guvernul nu face reforme, doar mărește niște procente ale taxelor, vezi cazurile cu TVA, acciza la carburanți etc, iar politica de a dispersa efortul de reducere a deficitului bugetar la toți cetățenii este greșită.
„Clasa muncitoare” care activează în sectorul privat nu a contribuit la catastrofalele deficite cronice (bugetar, cont curent, comercial) cu care ne confruntăm și nici nu a primit măriri de salariu, mult peste inflație, rupte de corespondența cu productivitatea. Chiar și oamenii obișnuiți reclamă faptul că acest guvern nu abordează frontal efectele majore ale deficitelor și se mulțumește cu a eticheta drept reformă mărirea taxelor pe locuințe și automobile.
Am citit câteva opinii exprimate de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu despre măsurile de restructurare ce vor fi aplicate companiilor de stat neperformante. Doamna Gheorghiu în opinia mea are o misiune aproape imposibilă, sunt prea multe companii deținute de stat, cu datorii istorice uriașe, iar spațiul său de manevră aproape inexistent.
Câte fonduri de la buget se mai injectează în Tarom?
Compania Tarom a acumulat pierderi contabile între 2008 și 2023 de 2,7 miliarde de lei. Am convertit pierderea de la finalul fiecărui an din lei în dolari americani (USD) apoi valorile le-am ajustat cu inflația din USA, cu ajutorul calculatorului online de pe site-ul oficial al Departamentului Muncii al Statelor Unite. Pe această perioadă de 15 ani, rezultă un total al pierderilor de 996,5 milioane USD sau 4,3 miliarde lei la decembrie 2025.
Doamna Gheorghiu a declarat următoarele: „Nu vrem să închidem TAROM, ci să găsim o soluție sănătoasă”. Dacă în 17 ani nu s-a găsit soluția, nu este clar că această companie trebuie să intre în procedură de insolvență sau direct de faliment? Câte fonduri de la buget, adică de la plătitorii de taxe, impozite și accize se mai injectează în Tarom și pe ce durată? Singura soluție sănătoasă este să nu se mai finanțeze pierderile acestei companii. Se pare că din ianuarie 2026 începe căutarea soluției și nu mai durează mulți bani până se redresează compania.
CEO-ul Wizz Air, József Váradi, declara în decembrie 2025, că ar fi dispus să cumpere o parte din activele Tarom și să transfere o parte din angajați (piloți, unii membri ai echipajului de cabină). Tipul a mirosit că poate cumpăra ieftin.
Sediul central Wizz Air este în Vecsés, Ungaria, iar operațiunile locale sunt gestionate prin Wizz Air România SRL. În România operează cu 43 de avioane.
Într-o lume ideală, un grup de investitori români de bună credință ar prelua Tarom, eventual fără datorii, să dezvolte această afacere, să ducă compania pe profit și să salveze o bună parte din locurile de muncă.
Cazul Metrorex
Alt caz este Metrorex. În anul 2024, compania Metrorex care operează metroul din București cu aproximativ 5.000 de salariați a primit subvenții de la guvern de 870 milioane lei, o sumă imensă. În anul 2025 valoarea acestei subvenții a crescut la 873 milioane lei.
Întrebarea morală și legitimă ce apare des în spațiul public este următoarea: de ce cetățenii care nu locuiesc în București, prin taxele și impozitele plătite, sunt nevoiți să subvenționeze metroul din București?
Ar trebui transferată compania din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, către Primăria Municipiului București (PMB), așa cum este normal. Iar dacă se dorește ca subvenția să scadă în timp, ar trebui privatizată 20% din companie pe bursă, iar 40% privatizată cu un investitor sau grup de investitori cu expertiză dovedită în transportul de călători pe calea ferată sau în transportul în subteran.
Un investitor privat va avea tot interesul să modernizeze ramele de metrou astfel încât să se conducă singure, să facă analize de profitabilitate lunar, să introducă tarife variabile calculate dinamic în funcție de distanța între stații, ora din zi și numărul de călători, în esență să optimizeze costurile. Desigur, prețul unei călătorii va crește, dar va fi plătit strict de persoanele care au nevoie să circule cu metroul.
Comitetul național pentru reforma companiilor de stat condus de doamna Gheorghiu ar trebui să comande un studiu comparativ complex, din care să rezulte eficiența companiei ce operează metroul din București versus companiile similare din Londra, Viena, Sofia, Budapesta, Praga și Varșovia, iar rezultatele acestui studiu făcute publice.
Același audit ar trebui efectuat pentru CFR Marfă, respectiv CFR Călători versus companiile ce activează în industria similară, în special cele din fostele țări socialiste.
Centrala pe gaze de la Iernut, județul Mureș, a companiei de stat Romgaz, unde statul român prin Ministerul Energiei deține 70% din acțiuni, trebuia pusă în funcțiune în anul 2020. Următorul termen de punere în funcțiune este 31.12.2026. În mod normal toți cei responsabili de acest dezastru trebuiau concediați sau privatizată o parte din companie (30%-40%), astfel încât, investitorii privați să remedieze cu celeritate proiectul evident eșuat, să nu se ajungă în această situație.
„Acest guvern nu a privatizat o moleculă de companie de stat”
Acest guvern nu a privatizat o moleculă de companie de stat. Dacă nu poți să faci reformă, cel mai onest lucru este să vii în fața națiunii și să spui cu sinceritate asta.
În realitate, se aspiră bani de la cetățeni și firme ca să se acopere uriașele cheltuieli de la Tarom, Metrorex, CFR Marfă, CFR Călători, Romaero, Avioane Craiova, Complexul Energetic Oltenia, zecile de institute de cercetare, salariile a 1,3 milioane de bugetari, pensiile „speciale” ale persoanelor de tip super-cetățean, plata datoriilor creditelor scadente angajate de toate guvernele etc.
Ce rost are să îți pierzi credibilitatea cu lozinci despre suportabilitatea taxelor pe locuințe și mașini? Sau să utilizezi în comunicare cuvinte comuniste gen „reașezare”? Țin minte perfect cum ne tot „reașeza” Partidul prețul la ulei, zahăr, făină, mălai, pâine și curent electric în anii ‘80. Apoi au venit anii ‘90, plini de lirism, cu inflație scrisă cu trei cifre și milioane de români zbătându-se în sărăcie și lipsuri, când prețurile, de data aceasta, erau „reașezate” de economia de piață.
Miza nu este neapărat financiară, ci totală, dacă urmează să ne scufundăm economic, social și politic în mlaștina cea fără de granițe, a discursurilor și acțiunilor mincinoase, schizoide, patriotarde și perverse ale personajelor lipicioase cu trecut cețos și prezent incert.
Din păcate, după 6 luni, acest guvern a eșuat cu brio în a gestiona așteptările cetățenilor, pe care îi tratează ca pe niște drone placide. S-a acumulat prea multă exasperare în inimile oamenilor. Aproape jumătate dintre alegători urăsc acest guvern din cauza anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, iar din cealaltă jumătate, o bună parte îl detestă.
Probabil cu ochii în note de fundamentare, referate, memo-uri și rapoarte realitatea din Palatul Victoria sună melodios. Premierul Bolojan și mulți miniștri ar trebui sa își facă cu sinceritate introspecția, să vadă oamenii acestei țări dincolo de eternele procente ale impozitelor pe care le tot modifică și să schimbe rapid modul acesta abraziv de a guverna.
Sigur, obiectivul de a reduce deficitele este extrem de important, dar simultan acțiunile pro-reformă autentică acompaniate de un nou suflu de credibilitate și prospețime, o altă abordare, realistă a problemelor, un nou tip de discurs, centrat în mod autentic pe nevoile cetățenilor sunt imperios necesare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Vă reamintesc că acest guvern este unul de criză, încropit în urma scandalului anulării alegerilor și nu are nici pe departe forța și influența politică necesară pentru reformele de care vorbiți. Bolojan singur, lipsit de experiență la nivelul administrației centrale, înconjurat de un PSD ostil și un PNL slab nu poate face minuni. Omul a făcut ce a putut unde a putut. Din păcate au fost măririle de taxe și impozite dar totuși cu rezultate. Acum că urmează reformele administrative sistemul încerce să-l scuipe întru auto-conservare. Iar propaganda începe să-și facă efectul. Bolojan e de vină că nu a făcut într-un an cât alții în 30. Așa a fost și cu Cioloș, așa o să fie cu oricine mai serios.
Din păcate nu există alternative politice la psd-pnl. Puținii care au mai rămas fac opoziție de pe margine, de pe platforme ca aceasta sau fb, însă nu reușesc să cristalizeze în partide politice sau forme mai organizate de opoziție. Nimeni nu vrea să se murdărească în politica românească, iar cei câțiva care totuși au curajul să încerce, cum este Bolojan, sunt huliți că nu fac minuni. Nu foarte corect dacă mă întrebați pe mine.
Poate ar fi mai bine pentru domnul Bolojan să se întoarcă la CJ Bihor și să continue dezvoltarea la nivel județean. Poate în timp reușește să inspire și alți lideri de județ, indiferent de partid. Să se dezvolte, să crească, să colaboreze regional până vor fi suficient de puternici să împlinească descentralizarea aceea mult așteptată și asumată prin acordul de aderare la UE. Eu în locul dânsului v-aș lăsa să vă descurcați cum știți. Cine știe, poate minunea se va împlini și comentând de pe bară.