Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Când serverele din Rusia țin în viață știința de la Carpați

birou cu hârtii

foto: Profimedia

Alo, domnule rector, mai aveți Adobe Reader instalat? Să nu cumva să-l ștergeți, că e tot ce mai ține cercetarea românească în viață! Să trăiască PDF-ul de pe serverul .ru, că altfel s-ar prăbuși întreg edificiul științific de la Carpați.

Mihai Iovănel, critic literar și cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, povestește pentru HotNews despre dificultățile muncii de cercetare din cauza lipsei resurselor:

„Multe dintre cărțile pe care le vedeți în birou le-am cumpărat de la anticariat din banii mei, pentru că altfel n-aveam acces la ele.”

Când Academia Română devine client fidel la anticariat și nu la edituri științifice, înseamnă că am trecut într-o nouă epocă de aur: Epoca PDF-ului Salvator. Țara care dă premii pentru poezie, dar nu plătește nici hârtia pe care se scrie. Când asistentul de cercetare dă o zecime din salariu pe un volum, e clar: știința e hobby de lux, iar bibliotecile – niște muzee cu praf și nostalgia abonamentelor pierdute.

„Singurele posibilități pe care le are un cercetător din România este să acceseze cărțile piratate de pe site-urile rusești sau să și le cumpere singur, în condițiile în care volumele academice sunt 50-100 de euro.

Un volum de 100 de euro înseamnă o zecime din salariul unui asistent de cercetare. Ce face el? Adevărul trist este că site-urile de piraterie au salvat cercetarea din România, și nu mă refer aici doar la cercetarea din institute, ci și cea din universități. Dacă ar pica site-urile de pe care descarci ilegal cărți, s-ar duce în cap toată cercetarea din România.”

Ați auzit, stimați demnitari cu doctorate, adesea, în offside? Cercetarea românească are un colac de salvare cu extensia .pdf! Nu e glumă, nu e pamflet (deși, ironic, chiar e). Site-urile de piraterie sunt noua Academie Underground. Un fel de Biblioteca Națională, dar cu serverele în Siberia și ferecată în parole de forum. Îți trebuie mai multă inițiativă să găsești o carte decât să obții un titlu de doctor prin copy-paste.

Și totul funcționează, desigur, cu ajutorul sfântului VPN – adică o rețea virtuală care te face invizibil online. Cu alte cuvinte, dacă vrei să citești o carte academică în România, trebuie să te ascunzi mai ceva ca un spion din Războiul Rece. Știința devine subversivă. PDF-ul, ilegal. Doctoratul, facultativ.

„Multe dintre cărțile de care ai nevoie nu se găsesc nici în biblioteci, iar legat de publicațiile internaționale, dacă mergi la bibliotecă vezi că abonamentele se opresc acum mulți ani.”

Pe scurt: cercetarea românească e o doamnă cu bibliografie impecabilă, ajunsă să bată în pijamale digitale la uși rusești. Ministerul Educației îi oferă, cu generozitate, aplauze. Dar pentru că de aplauze nu poți cumpăra cărți, doamna merge tiptil pe torentele rusești, descărcând din umbră ce nu poate obține din lumină.

Domnule ministru, poate îi dați și dânsei un VPN – că altfel, la cât de rușinoasă a ajuns condiția cercetătorului român, e posibil să nu mai vrea nici să deschidă laptopul.

Până atunci, să trăiască pirateria culturală, sfântă și necesară, unica instituție funcțională din cercetarea românească!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un intelectual care se respectă ar trebui să aibă propria bibliotecă (pentru scopuri științifice ar fi indicat chiar formatul digital, care permite prelucrarea textului în sisteme informatice).
    În treacăt fie spus, cercetările pe anumite domenii primesc suport pe platforme online dedicate, de unde pot fi descărcate materialele relevante sau pot fi upload-ate comunicări științifice. Evident, trebuie asigurată componenta de membership, care de multe ori se face pe bază de abonament, invitație sau interviu.
    Iar dacă un cercetător are posibilitatea să descarce conținut util din orice surse, cu atât mai bine pentru cercetarea lui. Și de ce tracker-ele de torente de care se vorbește în articol ar trebui să fie neapărat rusești? Dacă tot ne avântăm în termeni tehnici, ar fi bine de știut că tracker-ele de torente nu stochează conținut digital pe niciun server, ele sunt doar mecanisme care permit utilizatorilor să upload-eze și să download-eze conținutul digital (legit or not). Cele mai mari tracker-e pentru cărți sunt MyAnonaMouse (țară de hosting nedeclarată), TorrentGalaxy (SUA, UK, Singapore), TorLock (SUA, Canada, UK).
    • Like 0
  • adobe reader e gratuit, ca si multi alt "readeri", cu acte in regula, si exista cateva sute de siteuri , cu acte in regula de unde poti descarca ceva carti
    e adevarat ca cele rusesti nu le au cu proprietatea intelectuala si gasesti multe altele, ,
    poate o insistenta catre lumea occidentala ca gratuitatea sa se extinda macar la articolele stiintifice!
    sau, cum era pe vremuri, cand trimeteai o carte postala si primeai un extras (scump si atunci dar merita- azi cu internet ar fi gratuit, practic)
    • Like 1
  • Faptul că un site este rusesc sau nu este irelevant. În prezent, când mediul non-academic generează adesea mai multă inovație decât cel academic, lucrările ar trebui să fie accesibile gratuit.

    Evaluarea și recompensarea acestora ar trebui să se bazeze pe accesări calificate, unde notele primite sunt ponderate în funcție de profilul și competența fiecărui cititor.
    • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult