Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

A fost anunțat orașul din România care va deveni Capitală Europeană a Culturii 2021

Timișoara este orașul Capitală Europeană a Culturii 2021 în România și va împărţi acest titlu cu un oraş din Grecia şi cu încă unul, din Muntenegru.

Anunțul a fost făcut vineri după amiază, într-o conferință de presă de la Biblioteca Națională a României, de către un juriu internațional delegat de către Uniunea Europeană.

Printre orașele finaliste s-au mai aflat Baia-Mare, București și Cluj-Napoca. Baia Mare a concurat sub sloganul „Cultura Ospitalității”, București a fost „Orașul in-vizibil”, Clujul a spus „Sevus 2012”, iar Timișoara, „Luminează orașul prin tine”.

În 2011, Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană, alături de orașul Luxemburg.

14 orașe din România au fost evaluate de un juriu de experți, doar patru dintre acestea rămânând în finală.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sibiu - capitala culturala 2007 :)
    • Like 0
  • București a fost „Orașul in-vizibil”? Cine a scornit sloganul ăsta, Vanghelie?:))
    • Like 1


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult