Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Carl-Johan von Uexkull, expert suedez în sustenabilitate: „Pentru fiica mea de 15 ani este foarte natural să cumpere haine second hand, nu pentru că eu am învățat-o, ci pentru că așa fac copiii de vârsta ei”

Carl-Johan von Uexkull

Director comercial al Doconomy, compania suedeză de tehnologie care ajută persoanele fizice și organizațiile să măsoare și să reducă amprenta lor asupra mediului, Carl-Johan von Uexkull are peste două decenii de experiență internațională în funcții de conducere în domeniul datelor financiare și al extinderii pieței.

Înainte de a se alătura Doconomy în 2022, a ocupat funcția de director general al London Stock Exchange Group în Germania și Elveția, iar anterior a deținut funcții regionale de conducere la Thomson Reuters și Refinitiv în țările nordice și în Olanda.

A venit la Impact Bucharest pentru a prezenta soluțiile inovatoare de date climatice ale Doconomy, cum ar fi calculatorul amprentei de carbon Åland Index, către bănci, mărci și consumatori din întreaga lume. 

Republica a stat de vorbă cu expertul și iată câteva dintre ideile principale ale interviului:

  • Situația geopolitică a devenit extrem de diferită și că ar fi o cerință dificilă sau ambițioasă să atingem obiectivul de înjumătățire a emisiilor de gaze în următorii 5 ani, având în vedere cum s-au schimbat lucrurile.
  • Fiecare consumator care ia o decizie de consum mai durabilă este un exemplu bun. O iau pe fiica mea ca exemplu. Are 15 ani. Pentru ea este foarte natural să meargă și să cumpere haine second hand, nu pentru că eu am învățat-o să facă asta sau i-am cerut să o facă, ci pentru că așa fac copiii de vârsta ei.
  • Pentru a face băncile să devină un catalizator al schimbărilor pozitive, am creat o platformă de implicare care va permite băncilor să inspire, să informeze și să implice consumatorii sau clienții băncilor în acțiuni pozitive.
  • Mass-media joacă un rol important în promovarea acțiunilor climatice pe care le pot face atât indivizii cât și companiile pentru a preveni schimbările climatice

Acordul de la Paris prevede reducerea cu jumătate a emisiilor nete până în 2030, comparativ cu 1990. Mai avem cinci ani. Este acest obiectiv încă realist?

Nu cred că este un obiectiv realist. Știți ce s-a întâmplat în ultimii zece ani de la semnarea acordului de la Paris: votul pentru Brexit din 2016 și retragerea Retragerea Regatului Unit din UE, am avut perioada de COVID-19, situația în care se află Ucraina în ultimii trei ani și acum și impunerea de tarife din partea SUA. Situația geopolitică a devenit extrem de diferită și cred că ar fi o cerință dificilă sau ambițioasă să atingem obiectivul de înjumătățire a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii 5 ani, având în vedere cum s-au schimbat lucrurile.

În mod clar, ambiția ar trebui să existe în continuare. Absolut. Și cred că este la fel de important ca întotdeauna să ne asigurăm că vom continua să discutăm despre acest lucru, să continuăm să reamintim oamenilor că acesta este un subiect cheie pentru că planeta nu așteaptă. Dar trebuie să ne dăm seama că, având în vedere situația geopolitică, este greu să cerem atingerea obiectivelor stabilite acum zece ani.

Deci, dacă nu 2030, care ar fi următoarea bornă?

Cred că pentru mine și pentru noi este important să continuăm să ridicăm această problemă.

Mulți oameni își vor aminti de compatrioata mea, suedez Greta Thunberg, care, acum câțiva ani, era adorată de toată lumea pentru ceea ce făcea și care a declanșat mișcarea tinerilor de sensibilizare a opiniei publice cu privire la problemele cu care se confruntă planeta.

Am impresia că acum acest lucru nu mai e atât de la modă. E important să aducem sănătatea planetei pe agenda de discuții, dar să o facem într-un mod sensibil. Nu cred că ar trebui să speriem oamenii. Am putea în schimb să continuăm să prezentăm și să arătăm exemple pozitive. Spre exemplu sistemele energetice ale multor țări se schimbă destul de repede, nu doar în Europa, ci în întreaga lume. China este foarte progresistă când vine vorba de a deveni mai puțin dependentă de combustibilii fosili, de exemplu. Și toate aceste exemple sunt importante pentru a reaminti oamenilor că această schimbare trebuie să se întâmple și va avea loc.

Aveți și o abordare pe linia aceasta - ați lansat la Doconomy Calculatorul 2030. Cum funcționează?

Calculatorul 2030 este un instrument conceput pentru a permite producătorilor și mărcilor să calculeze amprenta de carbon a produselor într-un mod intuitiv și rapid, fără a resurse costisitoare și consumatoare de timp, asociate în mod normal cu analiza ciclului de viață.

Instrumentul permite utilizatorilor să creeze lanțuri valorice ale produselor prin cartografierea materialelor, proceselor și transporturilor incluse, utilizând o combinație de date specifice activității companiei și date secundare. Toate calculele sunt de tip „cradle-to-gate” (de la început până la sfârșit) și autodeclarate. Pe scurt: este instrumentul pe care toate brandurile responsabile îl pot utiliza pentru a-și aduce contribuția la un viitor și o activitate mai durabile.

Cred că nu trebuie să se înțeleagă greșit că punem povara pe consumator. Dar cred că dacă putem inspira consumatorii să aștepte de la magazinele locale, de la politicieni, de la întreprinderile de la care achiziționează produse cu o amprentă mai mică de carbon, vor deveni mai preocupați de mediu. Fiecare consumator care ia o decizie de consum mai durabilă este un exemplu bun, nu? Am vorbit despre “reparare, reutilizare, reciclare”, acest tip de mișcare, mișcarea second hand. O iau pe fiica mea ca exemplu. Are 15 ani. Pentru ea este foarte natural să meargă și să cumpere haine second hand, nu pentru că eu am învățat-o să facă asta sau i-am cerut să o facă, ci pentru că așa fac copiii de vârsta ei. Și acesta este un exemplu extraordinar de bun al modului în care se produc aceste schimbări lente. Noi am contribuit și iar milioane de companii au contribuit la atingerea acestui punct. Probabil că și rețelele sociale.

Sondajele arată că 64% dintre consumatori consideră că instituțiile financiare trebuie să faciliteze un stil de viață durabil. Din experiența dvs poate colabora economia cu băncile pentru a răspunde acestei cereri?

De la început, am identificat băncile ca fiind un actor cheie în ecosistemul financiar având în vedere că ele se ocupă de bani, ele împrumută bani și susțin aceste împrumuturi.

Pentru a face băncile să devină un catalizator al schimbărilor pozitive, am creat o platformă de implicare care va permite băncilor să inspire, să informeze și să implice consumatorii sau clienții băncilor în acțiuni pozitive. Acestea pot merge de la înțelegerea impactului pe care un client al băncii îl are asupra planetei, așa cum am discutat, până la modul în care un client poate crea sau dezvolta comportamente sănătoase de financiare sau de gestionare a banilor.

Sprijinirea educației financiare, educarea consumatorilor cu privire la modul în care economisesc efectiv, cum își construiesc propria securitate în societate. Acest lucru îi va ajuta, evident, pe acești consumatori să facă, sperăm, alegeri conștiente din punct de vedere climatic.

Am vorbit mai înainte despre bunăstarea financiară, iar aceasta este o cerință pentru a putea uneori să luăm decizii inteligente sau inteligente din punct de vedere climatic. E util să privim acest lucru în mod holistic și să vedem cum platforma noastră de implicare poate ajuta banca să ia sau să modeleze acțiuni pozitive cu consumatorii săi pe baza acestei platforme de implicare.

Ați testat și un alt instrument mai degrabă de awareness

Am propus la un moment dat un proiect inovator în Suedia și Finlanda- o carte de credit prin care utilizatorul avea un buget climatic pe care îl putea cheltui până la atingerea unui anumit nivel, adică până la atingerea amprentei maxime de carbon care se calcula pe baza Acordului de la Paris. Deci, când îți terminai bugetul climatic, nu mai puteai folosi cardul. A fost o modalitate provocatoare de a informa consumatorii că trebuie să ia în considerare și impactul real pe care îl au consumul lor. Acum nu mai e pe piață.

Conceptul ne-a ajutat și a ajutat economia să înțeleagă și să exploreze în continuare inovațiile în acest domeniu. Din acest punct de vedere, a fost un proiect de inovare genial. 

Ce rol ar trebui să joace mass-media în menținerea urgenței acțiunilor climatice?

Cred că este esențial să continuăm să prezentăm exemple pozitive și faptul că ne schimbăm în bine. Poate că lumea din jur este sumbră. Poate că există multe vești proaste cu care te trezești în fiecare dimineață și în fiecare săptămână. Dar schimbarea totuși are loc. Vezi că generațiilor tinere încă le pasă. Vor să ia decizii conștiente din punct de vedere ecologic atunci când fac achiziții. Dar trebuie să continuăm să demonstrăm sau să arătăm aceste exemple. Și aici mass-media are un rol important de jucat.

În urmă cu trei ani, înainte să înceapă invazia Rusiei în Ucraina, am văzut un interes foarte mare în multe țări în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Era mult interes, mult entuziasm, multă curiozitate. Cred că în ultimul an cererea a scăzut, interesul a scăzut. Știm cu toții că acest lucru se va schimba odată ce lucrurile se vor stabiliza puțin în lume. 

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru lucratorii in industria textila sau in retail, o fi "sustenabil" sa cumpere lumea haine second-hand?
    • Like 0
  • Reclama la Doconomy?
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Sigur că da. Hainele noi nu sunt pentru suedezi, ci pentru imigranți că și așa ăia fac legea pe acolo. Suedezii să își facă ordine în țară că și așa la criminalitate sunt pe locul 2 în UE și să lase CO2-ul pentru China, India și SUA. Dacă ăia nu fac nimic, ce facem noi nici nu prea contează. Deci mai ușor cu temele astea eco-marxiste pe scări că dacă mai scade nivelul de trai mult votează lumea direct cu Putin și ieșirea din UE pentru că așa nu se mai poate. Nici în anii ‘90 când dacă aveam venitul pe familie pe la 200 de dolari, nu am ajuns să îmi cumpăr haine second hand. Vin alegeri peste 3 ani așa că băgați-vă mințile în cap dacă nu vreți să vă bage alegătorii în Uniunea Euroasiatică. Țara arde și Greta se piaptănă în Gaza…
    • Like 2


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon bani - card

Cu siguranţă că banii sunt o componentă importantă a vieţii curente, nu doar a adulţilor ci şi a adolescenţilor, sau chiar copiilor, începȃnd de la o vȃrstă destul de fragedă. Toţi vedem banii ca sursa de asigurare a traiului de zi cu zi, dar oare este aceasta singura lor funcţie? Cu siguranţă nu, şi pentru că subiectul psihologiei banilor este destul de complex, am decis să îl detaliez, nu în unul, ci într-o serie de articole. foto: Profimedia

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult