Într-un top al celor mai poluate orașe din Europa, Bucureștiul se situează pe locul 8, cu un indice de 74,88 din 100. Înaintea noastră sunt Tetovo și Skopje (Macedonia de Nord), Tirana (Albania), Celiabinsk și Ecaterinburg (Rusia), Dnipro (Ucraina) și Napoli (Italia). Clasamentul se bazează pe valorile următorilor indici de poluare: calitatea aerului, accesul la apă potabilă, poluarea apei, gestionarea deșeurilor, percepția publică asupra curățeniei și ordinii publice, poluarea fonică și luminoasă pe timp de noapte, suprafața spațiilor verzi publice și nivelul de disconfort al vieții în oraș din cauza poluării.

Cantitățile mari de apă care au fost prognozate (în mod corect) de către serviciul public de meteorologie s-au scurs pe gurile de canal, mai repede sau mai încet, și au mobilizat autoritățile să emită (la fel de corect) cod roșu de inundații. Știu autoritățile ce știu dacă la o ploaie de 80 de litri în 24 de ore emit o astfel de alertă. Știu autoritățile că Bucureștiul nu este pregătit să facă față unei asemenea episod, privit mai degrabă ca o posibilă calamitate decât ca pe o ploaie mai serioasă de toamnă. foto: Dan Bărbulescu

Director comercial al Doconomy, compania suedeză de tehnologie care ajută persoanele fizice și organizațiile să măsoare și să reducă amprenta lor asupra mediului, Carl-Johan von Uexkull are peste două decenii de experiență internațională în funcții de conducere în domeniul datelor financiare și al extinderii pieței.

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Europa tocmai a declarat război împotriva risipei. În 9 septembrie 2025, Parlamentul European a adoptat definitiv o legislație revoluționară care va schimba radical modul în care tratăm mâncarea și hainele în următorii cinci ani.

„Nu aș vedea învățarea fără tehnologie. Drona, laptopul, ochelarii VR – toate devin instrumente prin care copiii descoperă lumea cu bucurie”, spune George Puiu, învățător în comuna Ghimeș.

Mă târam pur și simplu până la restaurantul de lângă hotel și îmi lua o veșnicie să ajung la cel de pe plajă.

Liliana are 13 ani și părinți traficanți de droguri. Cântă - nu pe scenă, așa cum visează, ci într-o casă mică unde trăiește cu bunicii ei. Din cauza problemelor părinților ei, lumea îi spune Lilianei că soarta îi este deja scrisă. Dar ea visează să devină soprană.

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.