V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

La 15 kilometri de Slobozia este locul de unde anual pleacă în România, mai nou și în Europa, aproape 2 milioane de pepeni.

Dar, cel mai important, am convins autoritățile că natura este bună și în oraș, iar biodiversitatea urbană trebuie protejată prin lege. ​​Foto Helmut Ignat

Studiul Reveal Marketing Research ne indică faptul că sustenabilitatea este percepută în primul rând ca o responsabilitate individuală, deoarece 72% dintre români cred că propriile acțiuni au cel mai mare impact în construirea unui viitor sustenabil. foto Profimedia.

Se remarcă aici o barieră între interesele acționarilor RetuRO, care vor căuta cel mai bun preț pentru materia primă livrată reciclatorilor, și interesele reciclatorilor, care vor căuta prețul cel mai bun de pe piața de materii prime astfel încât să-și asigure marjele de profit. Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Compania de cercetare de piață Ipsos a lansat în a doua parte a lunii aprilie cel mai recent studiu global privind percepția cetățenilor cu privire la schimbările climatice și la modul în care statele membre ONU intervin pentru încetinirea ritmului acestor schimbări. foto: Profimedia

59 de milioane de tone de alimente se risipesc anual în Uniunea Europeană, adică aproximativ 132 de kg de alimente pe cap de locuitor sau 360 de grame de alimente zilnic pe cap de locuitor. Aceste date fac parte din ultimul raport întocmit pe baza datelor Eurostat din anul 2022. foto: Michael Gstettenbauer / imago stock&people / Profimedia

Comisia Europeană a publicat în 26 februarie propunerea Omnibus Package 1, un pachet de măsuri ce ar trebui să simplifice raportările din patru acte legislative: Directiva privind durabilitatea întreprinderilor (CSRD), Directiva privind due diligence(CS3D), Regulamentul UE privind taxonomia (EUT) și Mecanismul de ajustare la frontiere a carbonului (CBAM).

„Trecerea de la acel gen de activitate – cu încărcătură profesională de mare calibru, cu termene fixe, dar și cu mult neprevăzut și nou, de natură să te țină mereu în priză și să te simți ca un tren de mare viteză pe șină – la ce facem acum – producție de brânzeturi nobile (maturate și nu numai) și pregătirea de mese la punctul nostru gastronomic de la Meșendorf, respectiv cazarea turiștilor la locația recent deschisă la Criț (sate aflate la limita Brașovului cu Mureș, la o aruncătură de băț de Sibiu și de Harghita), pare o schimbare radicală, și totuși, într-un fel nu este.”

„Ne povestea un voluntar despre un copil, un băiețel, care a primit un Moș Crăciun de ciocolată. Era deja luna februarie, perioada în care noi de obicei primim și alimente cu specific de sărbători. Și cu ambalajul specific sărbătorilor. Copilul acela a spus: «Hei, a venit Moș Crăciun și la mine!», chiar dacă a ajuns un pic mai târziu. Pentru copiii din familii sărace, nu contează că dulcele de sărbători a ajuns cu două luni întârziere. Pentru acel băiețel, a fost prima dată când a primit o astfel de ciocolată. Și, fără să stea pe gânduri, a rupt-o și a împărțit-o cu frații lui. Astea sunt momentele care ne arată că ceea ce pentru unii poate este nesemnificativ, pentru alții devine o amintire de neuitat”, spune Lăcrămioara Rediu.