„Ne povestea un voluntar despre un copil, un băiețel, care a primit un Moș Crăciun de ciocolată. Era deja luna februarie, perioada în care noi de obicei primim și alimente cu specific de sărbători. Și cu ambalajul specific sărbătorilor. Copilul acela a spus: «Hei, a venit Moș Crăciun și la mine!», chiar dacă a ajuns un pic mai târziu. Pentru copiii din familii sărace, nu contează că dulcele de sărbători a ajuns cu două luni întârziere. Pentru acel băiețel, a fost prima dată când a primit o astfel de ciocolată. Și, fără să stea pe gânduri, a rupt-o și a împărțit-o cu frații lui. Astea sunt momentele care ne arată că ceea ce pentru unii poate este nesemnificativ, pentru alții devine o amintire de neuitat”, spune Lăcrămioara Rediu.

Cristina este inginer de mediu și deține multiple certificări internaționale în domeniu. În plus, este vicepreședinta Comitetului de Supraveghere al Global Reporting Initiative, una dintre cele mai importante organizații globale în domeniul raportării și al dezvoltării durabile.

Am două preocupări despre care vorbesc mai puțin: tehnologia și gătitul. Sigur, la amândouă etalez performanțe mediocre, dar învăț, experimentez. Tehnologia, descifrarea lucrărilor despre inteligență artificială, îmi potolește foamea de cunoaștere și înțelegere a ceea ce urmează, gătitul mă relaxează. Fiecare își găsește refugii după cum crede, pasiuni, preocupări care să-l ajute să o ia de la capăt a doua zi.

Știrile, analizele sau campaniile despre risipa alimentară îmi creează o atitudine de indiferență sau respingere. Am percepția despre subsemnatul că arunc foarte puțină mâncare (iau puține produse însă diferite, de la o sesiune de cumpărături la alta, consum puțin și în general evit aglomerația la case).

De la bunici știu că a arunca pâinea e un păcat. Cine a asistat la ritualul făcutului pâinii la țară înțelege de ce. (Foto: Profimedia Images)

Matematica e simplă - în urmă cu 7 ani hotelurile din Hexagon aruncau peste 51 de milioane de săpunuri în fiecare an, în timp ce 3 milioane de francezi nu aveau acces la produse de igienă de bază. Foto: Profimedia

Am ajuns aici într-o zi de marți la prânz, pe ploaie. În unul din rarele momente în care mă simțeam deznădăjduit cu privire la viitor, am nimerit într-o comunitate care mi-a schimbat total perspectiva. O oră și puțin distanță de inima metropolei București, de turnurile din sticlă ale clădirile moderne, la parterul cărora oamenii care câștigă cât media europeană își mănâncă croissantul și-și beau cafeaua de origine ori ies în weekend la pizza cu gașca.

Provocările muncii în domeniul sustenabilității poate duce adesea la epuizare, mai ales din cauza cerințelor mari din acest domeniu, a lipsei resurselor și a presiunii continue de a găsi soluții rapide pentru problemele globale. Asta a spus Hannah Phang, cofondatoare a The Now Work (o platformă care conectează experți în sustenabilitate cu locuri de muncă relevante), pe scena Climate Change Summit de la București. Republica a stat de vorbă cu Hannah, iar aceasta a ținut să spună că în cadrul rețelei pe care a creat-o, pentru a preveni burnout-ul, oameni lucrează ca freelanceri mai degrabă decât să aibă un loc de muncă într-o corporație sau agenție. În dialogul purtat în foaierul Operei Naționale, Hannah Phang a mai indicat că modelul actual de muncă, bazat pe principiile „Taylorismului” din era revoluției industriale, nu mai este adecvat, iar în actuala lume, cu provocări din ce în ce mai mare, este nevoie de o abordare nouă care să valorifice colaborarea, creativitatea și inovația, și să sprijine sănătatea mentală a echipelor. Foto: CSC 2024

„Plantele fac toată munca. Noi doar le creăm condițiile ca să se dezvolte și să ne răsplătească cu gustul lor”, spune Radu Nițulescu, în timp ce deschide ușa unei mari sere aflate în Nanov, lângă Alexandria. În fiecare zi a anului, aici găsești peste un milion de ghivece cu ierburi aromatice, aflate în diverse stadii de dezvoltare, care dau gust mâncării românilor din toată țara.

Antreprenorii de astăzi se confruntă cu o realitate tot mai complexă, în care succesul afacerilor este strâns legat de capacitatea de a răspunde la marile provocări sociale și de mediu. Wayne Visser, expert în sustenabilitate, subliniază într-un interviu pentru Habits by Republica.ro, că cele mai mari oportunități apar din găsirea soluțiilor pentru probleme globale precum schimbările climatice și pierderea biodiversității. „Dacă pot crea o afacere care aduce o soluție sau o parte dintr-o soluție pentru aceste mari provocări, practic își asigură succesul”, afirmă Visser.