Într-un top al celor mai poluate orașe din Europa, Bucureștiul se situează pe locul 8, cu un indice de 74,88 din 100. Înaintea noastră sunt Tetovo și Skopje (Macedonia de Nord), Tirana (Albania), Celiabinsk și Ecaterinburg (Rusia), Dnipro (Ucraina) și Napoli (Italia). Clasamentul se bazează pe valorile următorilor indici de poluare: calitatea aerului, accesul la apă potabilă, poluarea apei, gestionarea deșeurilor, percepția publică asupra curățeniei și ordinii publice, poluarea fonică și luminoasă pe timp de noapte, suprafața spațiilor verzi publice și nivelul de disconfort al vieții în oraș din cauza poluării.

Cantitățile mari de apă care au fost prognozate (în mod corect) de către serviciul public de meteorologie s-au scurs pe gurile de canal, mai repede sau mai încet, și au mobilizat autoritățile să emită (la fel de corect) cod roșu de inundații. Știu autoritățile ce știu dacă la o ploaie de 80 de litri în 24 de ore emit o astfel de alertă. Știu autoritățile că Bucureștiul nu este pregătit să facă față unei asemenea episod, privit mai degrabă ca o posibilă calamitate decât ca pe o ploaie mai serioasă de toamnă. foto: Dan Bărbulescu

Director comercial al Doconomy, compania suedeză de tehnologie care ajută persoanele fizice și organizațiile să măsoare și să reducă amprenta lor asupra mediului, Carl-Johan von Uexkull are peste două decenii de experiență internațională în funcții de conducere în domeniul datelor financiare și al extinderii pieței.

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Jurnalist de știință, Nestor a petrecut șapte ani discutând cu pneumologi, yoghini și experți în free diving pentru a înțelege ce se întâmplă când respirăm, cum ne afectează acest lucru sănătatea și cum putem corecta procesul. Rezultatul este Breath, carte vândută în peste trei milioane de exemplare.

Când vorbim despre longevitate ne gândim, de cele mai multe ori, la rețete de viață lungă: alimentație sănătoasă, mișcare, obiceiuri echilibrate, genă. Toate acestea contează, dar există ceva mai profund care poate decide nu doar cât trăim, ci și cum trăim: și anume, sensul vieții. Oamenii se tem adesea chiar de ideea de a îmbătrâni, dar ceea ce ar trebui să ne sperie cu adevărat este viața lungă fără scop, spun specialiștii în sănătate mentală și emoțională. Aceasta este provocarea modernă: cum să nu adăugăm doar ani la viață, ci să adaugăm viață anilor? (foto: Marek Uliasz / Alamy / Profimedia)

Europa tocmai a declarat război împotriva risipei. În 9 septembrie 2025, Parlamentul European a adoptat definitiv o legislație revoluționară care va schimba radical modul în care tratăm mâncarea și hainele în următorii cinci ani.

„Nu aș vedea învățarea fără tehnologie. Drona, laptopul, ochelarii VR – toate devin instrumente prin care copiii descoperă lumea cu bucurie”, spune George Puiu, învățător în comuna Ghimeș.

Mă târam pur și simplu până la restaurantul de lângă hotel și îmi lua o veșnicie să ajung la cel de pe plajă.