Europa tocmai a declarat război împotriva risipei. În 9 septembrie 2025, Parlamentul European a adoptat definitiv o legislație revoluționară care va schimba radical modul în care tratăm mâncarea și hainele în următorii cinci ani.

„Nu aș vedea învățarea fără tehnologie. Drona, laptopul, ochelarii VR – toate devin instrumente prin care copiii descoperă lumea cu bucurie”, spune George Puiu, învățător în comuna Ghimeș.

Mă târam pur și simplu până la restaurantul de lângă hotel și îmi lua o veșnicie să ajung la cel de pe plajă.

Liliana are 13 ani și părinți traficanți de droguri. Cântă - nu pe scenă, așa cum visează, ci într-o casă mică unde trăiește cu bunicii ei. Din cauza problemelor părinților ei, lumea îi spune Lilianei că soarta îi este deja scrisă. Dar ea visează să devină soprană.

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Dar, cel mai important, am convins autoritățile că natura este bună și în oraș, iar biodiversitatea urbană trebuie protejată prin lege. ​​Foto Helmut Ignat

Studiul Reveal Marketing Research ne indică faptul că sustenabilitatea este percepută în primul rând ca o responsabilitate individuală, deoarece 72% dintre români cred că propriile acțiuni au cel mai mare impact în construirea unui viitor sustenabil. foto Profimedia.