Sari la continut
Republica
All habits

Imagine sugestivă cu traficul din Cluj-Napoca. Foto: Inquam Photos / Cristi Vescan

În România aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții. Din păcate această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului. Foto: Inquam Photos / Cristi Vescan

Citește mai mult

Imagine sugestivă cu un pahar de apă de la robinet. Foto: Michael Heim / Alamy / Alamy / Profimedia

Apele uzate din casele noastre sau din apartamentele noastre, la fel ca hârtia și plasticul, pot fi reciclate. Iar asta se poate întâmpla dacă apa uzată ajunge fie la instalațiile municipale centralizate de reciclare, acolo unde există, fie la instalațiile locale de cartier, fie chiar la instalațiile încorporate în marile zone rezidențiale, din nou, acolo unde există. Foto: Michael Heim / Alamy / Alamy / Profimedia

Citește mai mult

Imagine de la marșul pentru pentru Aer Curat, Păduri, Sănătate și Viitor din 23 martie. Foto: Alex Găvan

Arderile ilegale de deșeuri au făcut ca aerul să devină irespirabil în localitățile din jurul Bucureștiului, fapt dovedit și de senzorii de monitorizare a calității aerului, care s-au înroșit. Toate acestea, plus mirosul înecăcios care s-a simțit mai multe seri la rând, i-au determinat pe mulți locuitori din Corbeanca să se organizeze pe 23 martie și creeze un un marș antipoluare fără precedent pentru comunitățile din Ilfov. Au luat parte la manifestații și locuitori din localitățile vecine precum Balotești, Mogoșoaia și Buftea. Experiența se va repeta pe data de 6 aprilie, iar Alex Găvan, unul dintre cei mai apreciați alpiniști români și inițiator al unui proiect menit să protejeze toată centura forestieră a Ilfovului și din jurul Bucureștiului, spune într-un interviu pentru Republica că oamenii vor ieși la marș sâmbătă pentru Aer Curat, Păduri, Sănătate și Viitor. Foto: Alex Găvan

Citește mai mult

Riscuri - imagine ilustrativă

Marea majoritate a oamenilor și mai ales a managerilor au aversiune față de risc. Ei văd riscul în principal că pe o adversitate și mai puțin ca pe o oportunitate. Această atitudine este și anti-învățare și anti-umană. Învățarea și progresul implică în mod automat riscuri; nu toate riscurile sunt rele.

Citește mai mult

Imagine sugestivă cu un angajat la locul de muncă. Foto: Monkey Business 2 / Shotshop GmbH / Profimedia

Începând cu secolul al XIX-lea, numărul de ore petrecute la locul de muncă a scăzut în mod constant în țările dezvoltate, așa că în anii '90 a apărut conceptul „săptămânii de lucru de patru zile”, așa cum arată o analiză a platformei The Conversation. Conceptul a fost de la început o cerere politică și economică pentru o diviziune mai echitabilă a muncii. Ideea era de a reduce numărul de ore lucrate, astfel încât mai multe persoane să poată avea acces la un loc de muncă. Foto: Monkey Business 2 / Shotshop GmbH / Profimedia

Citește mai mult

Imagine sugestivă cu doi oameni într-o fabrică de roboți. Foto: Unai Huizi / imageBROKER / Profimedia

Până în 2025, se estimează că jumătate din toți angajații vor avea nevoie de reconversie, recalificare sau de îmbunătățirea competențelor pentru a rămâne relevanți pe piața muncii, astfel că raportul WEF evidențiază necesitatea normalizării conceptelor de reskilling și upskilling în contextul previziunilor pentru anii următori. Toate sursele de încredere citate până acum prezintă un consens general în ceea ce privește direcțiile majore de dezvoltare a competențelor pentru următorul deceniu: schimbarea de focus de pe sarcinile repetitive și manuale către cele care necesită mai multă gândire analitică, creativitate și interacțiune umană abordată corect, personalizat și empatic. Foto: Unai Huizi / imageBROKER / Profimedia

Citește mai mult

Foto: Ivan Ryabokon / Panthermedia / Profimedia

„Deepfake”, un cuvânt care a devenit extrem de popular în ultimii doi ani, odată cu dezvoltarea tot mai mare a inteligenței artificiale. Un deepfake este un tip de conținut digital, de obicei video sau audio, care a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale și care imită fizionomia sau vocea unei persoane. Iar acestea devin din ce în ce mai greu de distins de cele reale. Algoritmii avansați de învățare automatizată din prezent pot manipula imagini, înregistrări audio și video într-un mod care face ca deepfake-urile rezultate să fie convingător de realiste. Foto: Ivan Ryabokon / Panthermedia / Profimedia

Citește mai mult

Imagine cu o recepționeră care cere informații de la un robot în holul hotelului Sky din Sandton, Africa de Sud. Foto: Luca Sola / AFP / Profimedia

Dacă intenționați să intrați în industria ospitalității, atunci va trebui să vă familiarizați din ce în ce mai mult cu inteligența artificială. Inteligența artificială nu numai că ar putea reduce numărul de locuri de muncă, dar a început deja să schimbe modul în care sunt realizate locurile de muncă existente, gestionând sarcini precum înregistrarea clienților, întrebările clienților și altele asemenea, indică o platformă hotelieră din SUA. Foto: Luca Sola / AFP / Profimedia

Citește mai mult