În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Jurnalist de știință, Nestor a petrecut șapte ani discutând cu pneumologi, yoghini și experți în free diving pentru a înțelege ce se întâmplă când respirăm, cum ne afectează acest lucru sănătatea și cum putem corecta procesul. Rezultatul este Breath, carte vândută în peste trei milioane de exemplare.

Când vorbim despre longevitate ne gândim, de cele mai multe ori, la rețete de viață lungă: alimentație sănătoasă, mișcare, obiceiuri echilibrate, genă. Toate acestea contează, dar există ceva mai profund care poate decide nu doar cât trăim, ci și cum trăim: și anume, sensul vieții. Oamenii se tem adesea chiar de ideea de a îmbătrâni, dar ceea ce ar trebui să ne sperie cu adevărat este viața lungă fără scop, spun specialiștii în sănătate mentală și emoțională. Aceasta este provocarea modernă: cum să nu adăugăm doar ani la viață, ci să adaugăm viață anilor? (foto: Marek Uliasz / Alamy / Profimedia)

Europa tocmai a declarat război împotriva risipei. În 9 septembrie 2025, Parlamentul European a adoptat definitiv o legislație revoluționară care va schimba radical modul în care tratăm mâncarea și hainele în următorii cinci ani.

„Nu aș vedea învățarea fără tehnologie. Drona, laptopul, ochelarii VR – toate devin instrumente prin care copiii descoperă lumea cu bucurie”, spune George Puiu, învățător în comuna Ghimeș.

Mă târam pur și simplu până la restaurantul de lângă hotel și îmi lua o veșnicie să ajung la cel de pe plajă.

Liliana are 13 ani și părinți traficanți de droguri. Cântă - nu pe scenă, așa cum visează, ci într-o casă mică unde trăiește cu bunicii ei. Din cauza problemelor părinților ei, lumea îi spune Lilianei că soarta îi este deja scrisă. Dar ea visează să devină soprană.

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.