Cine ar fi crezut că o ciupercă are rădăcini care se pot întinde kilometri întregi? Și cine ar fi crezut că aceste rădăcini nu doar că mențin echilibrul și sănătatea ecosistemelor, sprijinind creșterea și comunicarea plantelor, dar că pot fi folosite și în construcții, în designul interior și chiar în producția de ambalaje? Foto - Witold Korczewsk / Alamy / Profimedia

„Efort aerob moderat 2 - 3 sesiuni / săptămână; efort anaerob pentru tonus și forță musculară, de asemenea și pentru mobilitate și propriocepție minim 2 sesiuni / săptămână. Exerciții specifice pentru articulații – kinetoterapie – minim 60 minute / săptămână”. Timp: efort aerob minim 20 – 40 minim / ședință ; efort anaerob – 2 grupe musculare / ședință 20 – 30 minute. Volum: cel puțin 120 minute / săptămână – efort aerob și minim 45 minute efort anaerob / săptămână. Frecvența: 4 – 6 zile / săptămână. Intensitate: în funcție de frecvența cardiacă în repaus, intensitate moderată”.

Odată cu anul școlar 2023-2034 elevii din clasele primare și gimnaziu vor avea cursuri de educație pentru mediu. Copii vor avea noțiuni legate de factorii care duc la degradarea mediului și schimbările climatice și implicit și ocazia să se implice în activități concrete de protecție a mediului.

Potrivit Euractiv, România s-a numărat printre cele opt state UE care fac parte din în așa-numitul „front al responsabilității” ce s-a opus unor standarde antipoluare dure care ar fi crescut semnificativ costurile mașinilor. (foto: Inquam Photos / George Călin)

Până la zece femei din 100 vor avea un diagnostic de cancer de sân în timpul vieții, arată estimările medicale. Incidența acestui cancer poate varia în diferite grupe de vârstă, atingând un vârf între 45 și 60 de ani. Femeile pot descoperi această afecțiune printr-o simplă vizită la medicul radiolog pentru un examen mamografic de rutină sau o ecografie. Descoperit în forme incipiente, cancerul de sân este tratabil în proporție de peste 94%.

O amânare ce ar împinge sistemul de garanție returnare a deșeurilor de ambalaje într-un an cu patru rânduri de alegeri ar însemna încă cel puțin un an pierdut pentru mediul înconjurător pe care tot românul responsabil și-l dorește lipsit de ambalaje din vârf de munte și până la marea cea mare, Foto - Profimedia

Acum 20 de ani, în urma unui examen CT, medicii obțineau în jur de 10-15 imagini în baza căruia puneau un diagnostic. Astăzi, la o astfel de examinare sunt obținute câteva mii de imagini, spune prof. univ. dr. Florin Bîrsășteanu, lider medical al Diviziei de Radiologie și Imagistică Medicală, Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA. În plus, medicii specializați în radiologie și imagistică au la îndemână un nou instrument care poate crește viteza și acuratețea diagnosticului - inteligența artificială. „Sunt aplicații care au în spate zeci de mii, sute de mii, milioane de investigații de același fel, care creează un fel de amprentă a unor patologii”, explică Florin Bîrsășteanu (sursa foto: Profimedia)

ChatGPT este „foarte bun” pentru copii, iar universități și programe de renume precum Bacalaureatul Internațional acceptă folosirea acestui instrument în anumite condiții, spune Oana Moraru, fondator Helikon Educational Hub for Romania. Învitată de jurnalistul Claudiu Pândaru la podcastul Business Sănătos, Oana Moraru a vorbit despre experiența sa cu ChatGPT, mărturisind că fiica ei, studentă la o facultate din străinătate, i-a arătat cum să îl folosească eficient și să verifice informațiile furnizate de Inteligența Artificială.

„Placa duce la o agresiune termică asupra firului de păr și trebuie să utilizăm anumite seruri înaintea folosirii ei pentru a-l proteja de arsura termică. Totodată, placa trebuie să fie una adecvată, cu ceramică, cu ioni, și să nu ardă foarte mult părul. Foehnul, la fel, ar trebui folosit cât mai puțin, mai mult ar trebui să mergem pe uscare naturală, să ținem părul într-un prosop și să evităm uscarea frecventă. Foarte important este să nu pieptănăm părul când este ud, pentru că se rupe foarte tare și trebuie să avem grijă să folosim un pieptăn cu dinții mai rari”, spune dr. Monica Popescu Ilioniu.

În prezent, aproximativ 80% din cererea de energie primară este satisfăcută de hidrocarburi precum petrolul, gazele naturale și cărbunele. Restul de 20% este furnizat de sectorul energiei electrice și, deja, 38% din acest procent este produs prin tehnologii care nu emit CO2 -nuclear, hidro, solar și eolian.