Provocările muncii în domeniul sustenabilității poate duce adesea la epuizare, mai ales din cauza cerințelor mari din acest domeniu, a lipsei resurselor și a presiunii continue de a găsi soluții rapide pentru problemele globale. Asta a spus Hannah Phang, cofondatoare a The Now Work (o platformă care conectează experți în sustenabilitate cu locuri de muncă relevante), pe scena Climate Change Summit de la București. Republica a stat de vorbă cu Hannah, iar aceasta a ținut să spună că în cadrul rețelei pe care a creat-o, pentru a preveni burnout-ul, oameni lucrează ca freelanceri mai degrabă decât să aibă un loc de muncă într-o corporație sau agenție. În dialogul purtat în foaierul Operei Naționale, Hannah Phang a mai indicat că modelul actual de muncă, bazat pe principiile „Taylorismului” din era revoluției industriale, nu mai este adecvat, iar în actuala lume, cu provocări din ce în ce mai mare, este nevoie de o abordare nouă care să valorifice colaborarea, creativitatea și inovația, și să sprijine sănătatea mentală a echipelor. Foto: CSC 2024

„Pentru a avea o sănătate bună și o calitate excelentă a vieții, nu putem vorbi doar despre activitate fizică sau despre dietă, ci trebuie să atingem toți vectorii care fac parte din componența health span-ului, wellbeing-ului: și anume somn, dietă, activitate fizică, stare emoțională, farmacologie sau suplimente. Organismul este dinamic și toate organele sunt strâns interdependente”, a adăugat medicul.

„Plantele fac toată munca. Noi doar le creăm condițiile ca să se dezvolte și să ne răsplătească cu gustul lor”, spune Radu Nițulescu, în timp ce deschide ușa unei mari sere aflate în Nanov, lângă Alexandria. În fiecare zi a anului, aici găsești peste un milion de ghivece cu ierburi aromatice, aflate în diverse stadii de dezvoltare, care dau gust mâncării românilor din toată țara.

15.000 de puieți au fost plantați joi în Bragadiru, Cernica și Brănești, pe o suprafață totală de 3,5 hectare, a anunțat Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”, inițiatoarea demersului. S-au plantat stejar, frasin, tei, diverse alte specii tari și salcâm. Terenurile au fost puse la dispoziție de către Ministerul Mediului, prin Romsilva (zona pădurii Pustnicu) și de către Ministerul Transporturilor, prin CNAIR (nodurile A0 cu DN6 și cu A2). Foto: Foto: Guvernul României

Antreprenorii de astăzi se confruntă cu o realitate tot mai complexă, în care succesul afacerilor este strâns legat de capacitatea de a răspunde la marile provocări sociale și de mediu. Wayne Visser, expert în sustenabilitate, subliniază într-un interviu pentru Habits by Republica.ro, că cele mai mari oportunități apar din găsirea soluțiilor pentru probleme globale precum schimbările climatice și pierderea biodiversității. „Dacă pot crea o afacere care aduce o soluție sau o parte dintr-o soluție pentru aceste mari provocări, practic își asigură succesul”, afirmă Visser.

Direct din Slovenia, Ladeja Godina Kosir, fondatoare și directoare executivă a Circular Change, a venit la jumătatea lunii octombrie în România pentru a vorbit în cadrul Climate Change Summit de la București despre economia circulară. Pe scenă din sala Operei Române a prezentat participanților raportul Circularity Gap Report 2024, în care se evidențiază faptul că numărul discuțiilor legate de economia circulară s-a triplat în ultimii cinci ani la nivel internațional, dar în ciuda acestui lucru, inițiativele pentru economie circulară au scăzut cu 21% în timp ce consumul de produse noi a crescut cu 28%. Republica a stat de vorbă cu Ladeja imediat ce aceasta a coborât de pe scenă, iar una din remarcile principale pe care le-a făcut experta slovenă a fost că „de fiecare dată când cumpărăm ceva, votăm cu portofelul”, citând-o astfel pe autoare americană Anna Lappé. Foto: CSC 2024

Aflată la 47 de kilometri de Timișoara, comuna Lovrin beneficiază de o resursă care le poate face viața mai bună nu doar locuitorilor săi: solul fertil, bogat în humus, ale cărui roade ajung astăzi la oameni aflați la mulți kilometri distanță. Dacă o iei din centrul micii comune pe un drum în dreapta și străbați câmpul deschis, unde poți zări câțiva fazani, ajungi la o cultură de varză bine îngrijită. Parcela pe care se află face parte din cele peste 100 de hectare ale Cooperativei Agricole Banat Fresh, înființată în anul 2018 - prima organizație de acest fel din județul Timiș și o raritate într-o țară în care forța asocierii e de multe ori neglijată.

Fiul a doi ingineri agronomi din Caraș Severin, Hary Masay a studiat matematica la Universitatea de Vest din Timișoara și a visat dintotdeauna să devină fermier. La sfârșitul liceului, își dorea să ajungă în Canada și să facă agricultură acolo. Întâlnirea cu un fermier belgian, pe nume Frank Depotter, care colabora cu tatăl său, a făcut însă ca visul său să prindă rădăcini adânci chiar în țara în care s-a născut, România.

În urmă cu 10 ani, o familie dintr-o mică localitate din România, Copăceni, la câțiva pași de București, a pornit la drum cu un vis simplu: să continue tradiția agricolă a părinților lor. Astăzi, afacerea lor a ajuns la un nivel care depășește cu mult ce visaseră, oferindu-le nu doar o viață stabilă, dar și recunoașterea ca producători locali de succes.

Avertismentul vine de la Wayne Visser, un titan al sustenabilității, aflat în top 10 cei mai influenți gânditori din mediul academic pe teme de afaceri responsabile și un consecvent practicant al principiilor sustenabilității.