Raportul anual privind climatul Europei 2023 al Agenției Europene Copernicus a fost publicat recent, iar îngrijorător este faptul că anul trecut peste 150 de persoane și-au pierdut viața din cauza fenomenelor extreme. Pagubele economice în 2023, în Europa, au ajuns la 13,4 miliarde de euro, din care 81% sunt legate de inundații. Foto: Profimedia Images

În 2020, au fost diagnosticate în Uniunea Europeană aproximativ 2,7 milioane cazuri noi de cancer. În același an au murit 1,3 milioane de pacienți oncologici, potrivit raportului The Health at a Glance: Europe, elaborat de OECD în colaborare cu Comisia Europeană. Peste 40% din cazurile de cancer ar fi putut fi prevenite, iar astfel mortalitatea ar fi putut fi diminuată prin diagnosticarea timpurie și administrarea mai eficientă a tratamentelor. Potrivit datelor aceluiași raport, România se situează puțin peste media europeană în ce privește rata mortalității prin cancer.

Chef Adrian Hădean deține împreună cu soția sa mai multe afaceri, însă cel mai aproape de suflet îi este proiectul său social Solidar Social, care a luat amploare în pandemie.

În România aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții. Din păcate această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului. Foto: Inquam Photos / Cristi Vescan

Apele uzate din casele noastre sau din apartamentele noastre, la fel ca hârtia și plasticul, pot fi reciclate. Iar asta se poate întâmpla dacă apa uzată ajunge fie la instalațiile municipale centralizate de reciclare, acolo unde există, fie la instalațiile locale de cartier, fie chiar la instalațiile încorporate în marile zone rezidențiale, din nou, acolo unde există. Foto: Michael Heim / Alamy / Alamy / Profimedia

Arderile ilegale de deșeuri au făcut ca aerul să devină irespirabil în localitățile din jurul Bucureștiului, fapt dovedit și de senzorii de monitorizare a calității aerului, care s-au înroșit. Toate acestea, plus mirosul înecăcios care s-a simțit mai multe seri la rând, i-au determinat pe mulți locuitori din Corbeanca să se organizeze pe 23 martie și creeze un un marș antipoluare fără precedent pentru comunitățile din Ilfov. Au luat parte la manifestații și locuitori din localitățile vecine precum Balotești, Mogoșoaia și Buftea. Experiența se va repeta pe data de 6 aprilie, iar Alex Găvan, unul dintre cei mai apreciați alpiniști români și inițiator al unui proiect menit să protejeze toată centura forestieră a Ilfovului și din jurul Bucureștiului, spune într-un interviu pentru Republica că oamenii vor ieși la marș sâmbătă pentru Aer Curat, Păduri, Sănătate și Viitor. Foto: Alex Găvan

Marea majoritate a oamenilor și mai ales a managerilor au aversiune față de risc. Ei văd riscul în principal că pe o adversitate și mai puțin ca pe o oportunitate. Această atitudine este și anti-învățare și anti-umană. Învățarea și progresul implică în mod automat riscuri; nu toate riscurile sunt rele.

Începând cu secolul al XIX-lea, numărul de ore petrecute la locul de muncă a scăzut în mod constant în țările dezvoltate, așa că în anii '90 a apărut conceptul „săptămânii de lucru de patru zile”, așa cum arată o analiză a platformei The Conversation. Conceptul a fost de la început o cerere politică și economică pentru o diviziune mai echitabilă a muncii. Ideea era de a reduce numărul de ore lucrate, astfel încât mai multe persoane să poată avea acces la un loc de muncă. Foto: Monkey Business 2 / Shotshop GmbH / Profimedia

Până în 2025, se estimează că jumătate din toți angajații vor avea nevoie de reconversie, recalificare sau de îmbunătățirea competențelor pentru a rămâne relevanți pe piața muncii, astfel că raportul WEF evidențiază necesitatea normalizării conceptelor de reskilling și upskilling în contextul previziunilor pentru anii următori. Toate sursele de încredere citate până acum prezintă un consens general în ceea ce privește direcțiile majore de dezvoltare a competențelor pentru următorul deceniu: schimbarea de focus de pe sarcinile repetitive și manuale către cele care necesită mai multă gândire analitică, creativitate și interacțiune umană abordată corect, personalizat și empatic. Foto: Unai Huizi / imageBROKER / Profimedia

„Deepfake”, un cuvânt care a devenit extrem de popular în ultimii doi ani, odată cu dezvoltarea tot mai mare a inteligenței artificiale. Un deepfake este un tip de conținut digital, de obicei video sau audio, care a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale și care imită fizionomia sau vocea unei persoane. Iar acestea devin din ce în ce mai greu de distins de cele reale. Algoritmii avansați de învățare automatizată din prezent pot manipula imagini, înregistrări audio și video într-un mod care face ca deepfake-urile rezultate să fie convingător de realiste. Foto: Ivan Ryabokon / Panthermedia / Profimedia