Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Dar, cel mai important, am convins autoritățile că natura este bună și în oraș, iar biodiversitatea urbană trebuie protejată prin lege. ​​Foto Helmut Ignat

Studiul Reveal Marketing Research ne indică faptul că sustenabilitatea este percepută în primul rând ca o responsabilitate individuală, deoarece 72% dintre români cred că propriile acțiuni au cel mai mare impact în construirea unui viitor sustenabil. foto Profimedia.

Rețeaua de sănătate Regina Maria a inaugurat în estul Capitalei, în zona Pallady, un hub oncologic complet integrat, care oferă pacienților diagnosticați cu cancer acces la tratamente de ultimă generație, echipe multidisciplinare și sprijin uman real. Tehnologia de vârf și empatia merg mână în mână într-un spațiu gândit nu doar pentru vindecare, ci și pentru încredere.

Este dificil pentru mulți să-și exprime emoțiile și vulnerabilitatea, adesea din cauza rușinii sau a dorinței de perfecționism. Acest lucru blochează conexiunea autentică, deoarece vulnerabilitatea creează conexiune.

Se remarcă aici o barieră între interesele acționarilor RetuRO, care vor căuta cel mai bun preț pentru materia primă livrată reciclatorilor, și interesele reciclatorilor, care vor căuta prețul cel mai bun de pe piața de materii prime astfel încât să-și asigure marjele de profit. Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Am început cu un mix de plante anuale, pe care le-am înlocuit treptat cu plante perene. Am intervenit pe terenul inițial, care era degradat, uscat, plin de bucăți de beton și moloz de la construcții, cu aport de sol: cam 7 tone de pământ fertil.

„Doamnă doctor, dați-ne măcar unul dintre copii acasă”. Aceste opt cuvinte i-au rămas Danei Zaciu în minte după întâlnirea cu un cuplu ai cărui gemeni, prematuri, se aflau internați în secția pe care o conduce: Terapie Intensivă Neonatală. Fetița mergea mai bine, dar băiatul nu putea fi desprins de la ventilator. Nu respira singur și evolua către o afectare gravă a plămânului: bronhodisplazie pulmonară. Pentru el, resursele medicale se epuizaseră. „Și atunci am decis că vreau să fac tot ce îmi stă în putere ca să îi dau pe amândoi părinților”, spune medicul care a reușit, în premieră pentru România, să administreze celule stem acelui nou-născut. Tratamentul s-a dovedit a fi un succes, iar băiețelul a plecat acasă împreună cu sora lui. Se întâmpla în 2020 și, de atunci, terapia cu celule stem aduce speranță prematurilor și copiilor cu probleme de sănătate, fiind folosită în cazuri precum bronhodisplazia pulmonară ori în suferințe neurologice.

Dar relația dintre singurătatea umană și companionul animal este mult mai complexă și fascinantă decât simplul „animalele ne fac să ne simțim mai bine". foto: Aaron Amat / Alamy / Profimedia