Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Casa Filip, exemplu de urmat în toată Delta Dunării

Casa Filip, Delta Dunării

Fotografii: casa-filip.ro

În primăvară scriam despre proiectul Lipovenesc. Vă povesteam cum mai mulţi tineri români şi-au riscat economiile şi încearcă să salveze casele tradiţionale din Delta Dunării. Sunt sute de locuinţe în toată rezervaţia care aşteaptă să prindă din nou viaţă. Dacă locuinţele pot fi cumpărate cu prețuri destul de mici, refacerea implică investiţii de aproape o sută de mii de euro. Din 2008, în Deltă se poate construi doar respectând arhitectura zonei. Acest articol NU este unul publicitar.

Case mici din chirpici şi piatră, învelite în stuf, cu ferestre vopsite cel mai adesea în albastru, cu uşi şi ferestre împodobite cu motive florale şi zoomorfe. Acesta era tiparul pe care oamenii deltei l-au folosit sute de ani când şi-au ridicat locuinţele. Multe dintre ele sunt acum ruine. Au fost lăsate în urmă de lipovenii care au plecat în străinatate sau după moartea proprietarilor nu au mai fost găsiţi moştenitori.

La 35 de km departare de Jurilovca, pe malul lacului Razim l-am intâlnit pe Alex Filip, un tânăr în vârstă de 31 de ani, din Piatra Neamţ. O lipoveancă frumoasă i-a devenit soţie în urmă cu un an şi tot atunci, alături de un alt prieten, fotograf, a pornit proiectul Lipovenesc. A cumpărat o casă veche pe care a reuşit să o recondiţioneze, iar de la sfărşitul săptămânii trecute, Casa Filip poate primi şi turişti. Investiţia iniţială a fost de 18 mii de euro: casa veche cu anexele şi cu un teren de o mie de mp, iar până acum a investit aproape o sută de mii de euro. Casa este la 30 de metri de lacul Razim.

„Am luat uliţa la pas în zona veche a satului Sarichioi şi m-am uitat după case care consideram noi că ar putea fi atractive şi am ales-o pe aceasta din mai multe motive: proximitatea faţă de lac, faţă de bisericile ruseşti din sat. E o zonă pur autentică, o zonă în care practic s-au instalat ruşii lipoveni veniţi din Rusia acum 300 de ani, aici au început să îşi reformeze vieţile şi s-au răspândit apoi în deltă, în Dobrogea de Nord şi chiar în toată ţara”, mai spune Alex.

Pământul, piatra şi stuful sunt cele trei elemente centrale ale construcţiilor din Deltă

Temelia caselor este din piatră, pereţii sunt din pământ sub formă de chirpici, învelitoarea din lemn, iar invelişul din stuf. 

Pentru faţadă, Alex a folosit alb şi albastru, cu elementele decorative ce trimit către mitologia slavă, realizate din scânduri de lemn prin tehnica traforajului.„Geamurile albastre şi pereţii albi reprezintă un simbol al curăţeniei. Deci asta ar trebui sa fie prima regulă a oamenilor care vor să cumpere şi să refacă o casă lipovenească”.

Iar Casa Filip şi-a deschis porţile de sâmbăta trecută. Iată ce a ieşit !

CASA VECHE

Respectă detaliile stilului lipovenesc şi este destinată cazării. Pereţii din chirpici au fost păstraţi şi consolidaţi, apoi tencuiţi cu var natural. Ferestrele şi uşile din lemn au fost reconstituite şi vopsite în albastrul specific ruşilor lipoveni. Cerdacul şi florăria contrastează şi pun în valoare atât pereţii albi, cât şi acoperişul tradiţional şi ecologic din stuf. Frontonul casei, îmbrăcat în lambriu vopsit în aceeaşi culoare a cerului senin, întoarce privirile trecătorilor.

CASA NOUĂ

A fost ridicată cu scopul de a garanta şi mesele, folosind produse proaspete din ferma familiei. Livingul este locul de servit masa şi de depănat amintiri şi tot aici se află şi nelipsita lejankă, o sobă concepută special ca să se poată sta şi dormi pe ea. Sauna (bania) este de asemenea nelipsită dintr-o gospodarie lipovenească. Mansarda este destinată cazării, iar la subsol a fost construită o cramă pentru degustări de vinuri dobrogene.

CURTEA

Este un loc special destinat relaxării. A fost construit un foişor cu scopul de a gazdui diferite evenimente private. Lângă acesta, se înalţă un mic turn de observaţie, unde turiştii îşi pot bea cafeaua dimineaţa şi pot admira spectacolul naturii din timpul zilei. De aici se pot vedea cel mai bine turlele celor doua biserici ruseşti din sat, ruinele Cetăţii Enisala şi stolurile de pelicani zburând deasupra Lacului Razim în căutarea hranei.

Poftiţi de cumpăraţi case bătrâneşti în Delta Dunării

În orice localitate din deltă veţi găsi case părăsite sau scoase la vânzare de moştenitori. În funcţie de apropierea de apă, dar şi de gradul de degradare puteţi cumpăra locuinţele cu preţuri pornind de la 15 mii de euro. Multe case au şi teren, în general, de peste 1000 de mp. Cei care vor să cumpere case în Delta Dunaării sunt obligaţi din 2008 să respecte un regulament care stabileşte normele de construire în acest areal etnografic. Nicio locuinţă nouă nu trebuie ridicată fără a fi în armonie cu arhitectura tradiţională.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult