Am mai văzut starturi spectaculoase care s-au ofilit rapid. Hai să nu mai fim regiunea cu proiecte începute și neterminate. foto: Iakov Filimonov / Alamy / Profimedia

Constanța, sezon 2025. În fiecare vară ne dorim turiști, dar nu ne dorim să ne transforme orașul într-o pseudo-plajă urbană cu burți goale, șlapi murdari...foto: funkytravel.ro

Cifrele nu bat. Cine și ce umflă? foto: Profimedia

În 2024, românii au cheltuit cele mai mari sume în Germania și Italia - fiecare cu peste 1 miliard de euro, potrivit datelor Eurostat privind balanța de plăți la capitolul călătorii. Pe următoarele locuri se află Olanda (aproape 700 de milioane de euro), Spania și Franța (aproape 600 de milioane fiecare). Aceste valori reflectă nu doar turismul de agrement, ci și deplasările în interes de afaceri sau vizitele la rude din diaspora. foto: Aaron Amat / Alamy / Profimedia

„În ultimii ani am făcut în Grecia, acum fac în România nu pentru că sunt ministrul Turismului.” foto: Inquam Photos / George Călin

Turismul românesc, chiar dacă are un brand de țară, se află într-o situație paradoxală: este o destinație atractivă, cu resurse naturale și culturale deosebite, dar lipsește acel "ambalaj" coerent care să-l facă ușor de vândut și promovat pe plan internațional. Într-o eră digitală în care marketingul turistic depinde aproape exclusiv de prezența online, România nu dispune de o infrastructură digitală integrată care să sprijine turismul să se dezvolte și să fie promovat eficient. foto: Mihai Marginean / Alamy / Profimedia

În tumultul actual al reașezării ordinii globale, modelată de neo-suveranism, neo-capitalism și ascensiunea inteligenței artificiale, România are un atu incontestabil: potențialul său turistic. foto: Getty Images

Luminile și umbrele unei industrii care altora le aduce miliarde de euro. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

De la potențial la performanță: Integrarea și digitalizarea turismului românesc în era inteligenței artificiale. Foto:Inquam Photos/George Călin

Când merg prin Occident și văd case, ferme, afaceri aflate de multe generații în proprietate aceleiași familii, le înțeleg mult mai ușor liniștea și atitudine relaxată față de viață și am mai multă compasiune pentru neliniștea noastră națională. Altă făină se macină acum la moară și acolo, însă moara e aceeași, istoria e continuă, iar îmbătrânirea ei într-o comunitate care evoluează este firească. În această vară, am ajuns într-un loc din România, în care fraza de mai sus e valabilă în sensul ei propriu.