De câteva zile, mă tot uit la asaltul autorităților din Grecia, Bulgaria și Turcia asupra turiștilor români cărora nu știu ce să le mai ofere doar pentru a-i ademeni să vină în concediu în țările lor.

Reprezentanții AIR mai spun că activitatea de incoming (primire de turiști străini în țară) în mod organizat este aproape nulă de un an și inactivitatea va mai continua probabil și în acest an.

Plajele din Năvodari, Mamaia Nord și Mamaia Centru nu vor fi gata înainte de 1 iulie 2021. Anunțul este oficial și a fost făcut de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.

Poliția are în continuare o reputație de temut - la propriu: mi s-a spus că doar pentru turiști nu este periculoasă... (Foto: Getty Images)

Poate veți spune că cinci zile de școală nu au cum să afecteze sezonul turistic, dar cifrele arată că lucrurile sunt îngrijorătoare.

Pe hârtie totul arată bine, intențiile sunt extraordinare, dar până la punerea în aplicare a “direcțiilor” fundamentale din DeltaVie 2030 mai sunt mulți pași de făcut.

Zeci de mii de antreprenori și-au văzut pusă în pericol major opera lor de-o viață. Angajații lor au fost cuprinși de panică, gândindu-se la familiile și ratele lor de la bănci. (Foto: Robert Schneider / Panthermedia / Profimedia)

„De fiecare dată când ne aduceau de mâncare, o puteam primi doar după ce acceptam să ne facă poze cu mâncarea și apa în mâini. Ne-au pus să semnăm că primim mâncare. Uneori ne trezeau și strigau, “It’s dinner time!” la ora două noaptea, ora locală, ne aduceau și mâncare stricata, care mirosea groaznic. ”

„Până la vizita de evaluare a specialiștilor UNESCO, vom munci susținut pentru a aduce zona cât mai aproape de standardele internaționale de turism. Pregătim indicatoare rutiere și de hiking către obiective, pregătim trasee de hiking și de ciclism, lucrăm la noi puncte de vizitare”.

„Dacă omul îți pleacă din bătătură cu o amintire plăcută, se va întoarce cu un prieten”

Într-o noapte albă din ianuarie 2021, facebook mi-a aruncat în fața ochilor un film de prezentare al companiei MedCruise care părea ca o relansare a circuitelor de croazieră în Marea Neagră. Sunt prezentate orașele Odessa, Constanța, Varna și Burgas. (Foto: Mikko Palonkorpi / Panthermedia / Profimedia)

În tot acest timp, din primul minut, reprezentanții agențiilor de turism din România băteau la ușile MAE cerând sprijin și explicații, cerând ca turiștii români să fie ajutați. Foto: captura digi24

Pe fondul schimbărilor și restricțiilor de călătorie impuse țărilor europene, finalul anului 2020 s-a remarcat printr-un interes crescut al turiștilor români pentru țări exotice îndepărtate sau din zona Orientului Mijlociu și a Golfului Arabiei.

În 2020 am călătorit prin lume doar cu papilele gustative. (Foto: Daniel Lozano Gonzalez / Alamy / Alamy / Profimedia)

Nu sunt în tabăra celor care spun că avem „cea mai frumoasă țară", dar nici nu pot fi de acord că „nu ai ce vedea". Dacă aș fi fost străin și aș fi primit același cadou, probabil că mi-aș fi dorit să dau cu moneda și peste țara asta și să îmi îmbogățesc experiența cu o amintire de dincolo sau dincoace de Carpați.

Cu pași mici, neverosimili pentru un animal atât de mare, a trecut pe lângă bolul cu mâncare și a venit la mine. Și-a lipit capul blănos de coapsa mea și pur și simplu s-a ridicat în două labe, într-o îmbrățișare aproape umană.

Am ales special acest titlu pentru că așa am simțit când am văzut fotografiile lui Marian și ale Danielei Sterea.

În vreme ce mă pregătesc să închei rândurile astea, soţia îmi arată cum petrec influencerii noştri de instagram printre localnicii din Dubai sau urmărind pisici de mare prin Maldive. (Foto: Captură Digi24)

“Puterea exemplului nu este doar o formă de educatie, ci este singura”

Probabil că de mâine în Canada va reveni la viață si piața costumelor de baie. (Foto: Kent Nishimura/Los Angeles Times / Shutterstock Editorial / Profimedia)

Primul gust amar l-am avut chiar la intrarea în cetate. Una dintre porțile de intrare în cel mai vechi municipiu din Constanța era străjuită de șervețele folosite aruncate la întâmplare de vizitatori.

N-aș vrea să fiu în pielea unui hotelier sau a unui angajat al unei agenții de turism care încearcă să vândă în această perioadă concedii la mare pentru sezonul 2021.

„Dacă cineva își dorește să ni se alăture, îl/o primim cu mare drag in grupul nostru.”

Un cătun arhaic îndreptat spre ecoturism.

Datele publicate de Eurostat confirmă noul trend european în materie de cazări. Turiștii s-au ferit de hoteluri și au preferat “izolarea” în case de vacanță sau campinguri. Bineînteles că cifrele primului semestru al anului 2020 trebuie privite prin prisma pandemiei de coronavirus, dar am convingerea că noile structuri de cazare individuale vor fi preferate mulți ani de acum încolo.

Rămasă singură, în vârful muntelui, cu inima distrusă, Severina trebuia să ia o decizie: să vândă tot și să se întoarcă la oraș sau să reclădească pensiunile făcute cu bani puțini și să-și urmeze visul. A ales ultima variantă și a mers pe mâna destinului.

Astăzi vă dezvălui o casă din Constanța transformată într-un cochet boutique hotel. (Foto: Funky Travel)

Gabriel Dan Chiriac. 51 de ani, manager în turism, pasionat de parașutism, alpinism și scufundări. O carte de vizită în doar câteva cuvinte a celui care a reușit să convingă sute de turiști să plătească pentru a-și învinge temerile. Rețeta lui este simplă: învață să te relaxezi într-un hamac aflat la aproape 200 de metri înălțime. (Fotografii: de Tudor Vultureanu)

A fost odată ca niciodată un cuplu de corporatiști care dupa ani de muncă și bani puși deoparte și-a văzut visul împlinit și a trăit până la adânci bătrâneți administrând o pensiune într-un loc minunat. Pare o poveste clasică pe care o citim aproape săptămânal prin gazetele online și care uneori ne pune pe gânduri.

Mă uit la fotografiile și capturile video cu efectele ciclonului care a spulberat Insulele Ionice și parcă nu-mi vine să scriu despre experiențele pe care le-am trait în însorita Grecie. Dar, cum după fiecare furtună, soarele își face din nou apariția, m-am gândit că poate vrei să-ți faci planuri de vacanță și te pot ajuta cu câteva ponturi.

În cele ce urmează, te invit în 11 locații și te port 80 de zile în jurul lumii, cu speranța că în curând, mergem de-adevăratelea!

Charlie Ottley, producătorul seriei BBC „Wild Carpathia”, și-a cumpărat o fermă într-un sat din județul Brașov. Sursa foto: Facebook Charlie Ottley

Oferta lansată se aplică pentru sezonului estival 2021 și este prima de acest gen pentru litoralul românesc

INS anunță un minus de 44,7% la capitolul înnoptări în luna iulie, prima lună a vârfului de sezon.

Pe măsură ce măsurile de izolare au fost ridicate chiar și un pic, cohorte de turiști au luat cu asalt plajele Mării Negre, în timp ce altele au invadat stațiunile de pe Valea Prahovei, lăsându-și grijile, temerile și fricile acasă. Și nu stai blocat în trafic ore întregi între Nistorești și Comarnic degeaba, doar ca „să păstrezi distanța” – ce Dumnezeu? (Foto: Vlad Eftenie)

Ceva însă nu s-a schimbat! Anumiți turiști consideră că spațiul de cazare poate fi transformat într-o gospodărie rurală, statuile din centrul vechi al orașului Constanța sunt de fapt cele mai bune amintiri pentru o fotografie în pielea goală, iar șezlongurile de pe plajă pot fi rupte fără probleme, doar pentru că vrei tu să le arați prietenilor tăi că ai fost la sala de forță.

Cum funkytravel.ro adunase destulă sare de mare pe piele, am decis să fugim câteva zile în România rurală, respectiv în Transilvania.

Anul 2020 este unul atipic privind petrecerea concediilor de către români. Este o vară care ne-a adunat pe toți într-un turism național, delimitat de „frumusețile țării care merită a fi vizitate” în acest an excepțional al pandemiei. (Foto: Wikipedia)

Țara noastră e plină de locuri minunate, iar Roșia, din județul Bihor, e unul dintre ele! Aici, natura pare să-și fi vărsat toate frumusețile: are munți plini de culmi împodobite cu păduri, are văi adânci, vârfuri stâncoase și peșteri nenumărate.

Ișlerul: doi biscuiți din aluat cu nucă și unt, lipiți cu o cremă și acoperiți, din abundență, cu o glazură de ciocolată. Brașovenii îți vor spune că mâncau această prăjitură în pauza de masă, atunci când chiuleau de la ore, la prima întâlnire din parc sau de la cofetărie. Ișlerul a devenit acum un liant și un desert comun al cârciurmarilor din Brașov.

Această dezvoltare turistică într-o zonă săracă, unde se trăia din minerit (la care s-a renunţat) şi agricultură de subzistenţă este îmbucurătoare dacă s-ar face respectând regulile urbanistice, normativele de mediu, legislaţia în construcţii. (Foto Adrian Stepan)

Am fost în această vară, în concediu, prin Transilvania, pe clisura Dunării și la Marea Neagră. Doar că… pe litoralul bulgăresc. Acolo unde am găsit mulți alți români – turiști care își anulaseră vacanța din Spania, Turcia, Italia sau Grecia, așa cum făcusem și noi. (Foto Funky Travel)

A fost cu plânsete de la oboseală, pentru că nu am ascultat să facem drumul cu o oprire. Foto Funky Travel

Pentru deținătorii de terase, scăderea numărului de clienți este estimată, în medie, la 40% după aplicarea măsurii de închidere la ora 23:00. Sursa foto Vlad Eftenie

Antrenamentul pentru traseul „pietrelor de morenă” de la lacul Bâlea, care ar fi fost performanța noastră finală, ni l-am făcut pe alte două cărări de munte de dificultate medie, una plecând din Cisnădioara, iar cea de-a doua din Păltiniș. (Foto Goran Jakuš / Panthermedia / Profimedia)

Disperarea de a face bani din afacerile de la mare în sezonul ăsta, chiar și în timp de pandemie, a ajuns să genereze o aberație socială. (Foto: Cristian Lică)

“Atunci când apar niște limite, niște reguli ce trebuie respectate, comportamentul turiștilor se schimbă radical”

Nu ai cum să compari Nisa cu Mamaia la capitolul dezvoltare, dar vreau să vă arăt ce se întâmplă pe plajele de acolo față de cele din România într-un moment în care litoralul nostru parcă a devenit “oaia neagră” a infecțiilor cu coronavirus în ochii autorităților.

Când toată lumea vine la mare, constănțenii pleacă de la mare. Zis și făcut! Ne-am luat concediu 5 zile și am decis să plecăm la munte, poate, poate ne relaxăm puțin la răcoare. Primul loc aleas a fost resortul de 4 stele Domeniile Panciu din Vrancea pentru că suntem iubitori de vin. Și bine am făcut! N-am crezut că vom regăsi o bucată din Toscana italienilor în România. Și aici mă refer atăt la serviciile oferite căt și la ospitalitatea angajaților, dar și la preț.

Începând cu 1 august, turiștii care ajung pe litoral vor trebui să poarte mască de protecție, în zonele de promenadă, între orele 18:00 și 24:00. (Foto: Inquam Photos/ Costin Dinca)

Decizia privind locul de petrecere a concediului/vacanței nu este una prea simplă. Cel puțin în cazul meu și al soției (ea mult mai analitică) negocierea durează cîteva zile până în momentul în care ajungem la un numitor comun. (Foto: Florenta Mihaela Constantin)

Dacă în România nimeni nu știa clar ce și cum să facă pentru sezonul estival 2020, state cu experiență în turism pregăteau deja campaniile de promovare în mediul online.

Dar trebuie să imporți resursă umană și scazi procentajul de români gata oricând să îți facă „o românească”. (Foto: Guliver Getty Images)

Diana Cojocaru are 26 de ani și este designer de interior. O carte de vizită simplă, dar care ascunde cursuri în România, Spania și în Statele Unite ale Americii. Diana a studiat în Barcelona, apoi a revenit în țară și a absolvit și Universitatea Națională de Arte din București cu o diplomă în design de produs.

La coborâre, la nici 10 metri de locul unde-l văzusem cu o zi în urmă, ne-am trezit cu el în mijlocul drumului. Cum a văzut mașina, cum a fugit pe zidul din stânga.

Din păcate, tabloul sălbatic al Deltei a atras ca un magnet și anumite personaje pentru care regulile au fost făcute doar să fie încălcate.

Pe lângă calitatea indiscutabilă a beneficiilor balneare, orașul Băile Govora se deosebește de alte destinații din țară prin numeroasele clădiri istorice valoroase, majoritatea într-un stadiu avansat de degradare.

Şase luni, bine plătite, de plimbări cu barca şi bălăceală într-un ţinut feeric în care poţi admira live spectacolul ţestoaselor uriaşe, al balenelor care te surprind cu salturi la câţiva metri de barcă sau poţi porni „în căutarea lui Nemo” făcând snorkeling. (Foto Ionel Pop Doncilă)

Această poză nu este un trucaj. Nu este o exagerare. Este o decorațiune tipică dintr-un restaurant cu așa-zis specific românesc de la munte. Aș zice chiar că e emblematică, deși nu aș putea să o descriu. Ea întâmpină cu entuziasm feroce, după cum se vede în poză, turiștii care ajung la restaurantul de la Cota 1400, din Sinaia.

S-au avântat pe drumurile românești cu responsabilitate germană: Au citit totul despre restricțiile impuse în țara de destinație și s-au pregătit să aplice regulile nemțește. Doar că ele au fost făcute românește: starea de alertă face referire clară la ciclism (limitarea grupului la șase persoane), nu și la motociclism.

Chiar dacă fiecare inspector ar verifica singur, în fiecare zi, câte o unitate turistică din România, tot ar fi nevoie de un an și trei luni ca să fie controlate toate. Abia acum înțelegeți de ce multe hoteluri, pensiuni și cabane își permit să nu respecte clienții. (Foto Nicolň Campo / ddp USA / Profimedia)

Un turist român a povestit la Digi24 că toți cei 200 de români, pasageri ai unei curse aeriene care a aterizat pe aeroportul Heraklion din Creta, au fost testați pentru Covid-19. (Foto Aristidis Vafeiadakis Zuma Wire / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am creat un club exclusivist al turismului românesc, în care investim cu toții pentru a crește împreună”. (Sursa foto: Travlocals.com)

Vaporașul a fost botezat „Chira Chiralina” și costurile ce decurg din mentenanță și salariile personalului vor fi acoperite de primărie. (Foto: Guliver Getty Images)

Mii de britanici au ieșit la plajă în Bournemouth, pentru a se bucura de vremea caldă, ignorând în plină pandemie de coronavirus orice regulă de distanțare fizică. (Foto: Guliver/ Getty Images)

În zona protejată puteți găsi cazare la preturi acceptabile, dar vă puteți răsfăța și în resorturi de patru și cinci stele. Iar dacă vreți să simțiți cu adevărat experiența autentică din deltă, nu uitați că puteți mânca pește proaspăt gătit de bucătărese lipovence sau pregătit de bucatari iscusiți în restaurante cu pretenții. Iată o radiografie a prețurilor din paradisul verde al României.

Valentin Marcoci are 41 de ani și este practicant de freediving. Obișnuit să iasă în largul mării pentru scufundări, Valentin, sau „Omul cu branhii”, așa cum s-a autointitulat, a surprins imagini de colecție la aproape trei mile travers de Portul Tomis.

Și cum semnalul la telefon se încăpățâna să nu apară pe display-ul telefonului, gazda m-a invitat să uit de serviciu și de problemele cotidiene cu o simplă coasă.

Momentul mult așteptat a sosit: în baza evoluției îmbucurătoare a situației Covid-19, Germania trece la următoarea etapă în parcursul post-corona. (Foto Sebastian Kahnert / AFP / Profimedia)

Grecia a deschis terasele și plajele de câteva zile, dar, pentru moment, vorbim doar de turism intern. Oana Cercel are 35 de ani și locuiește, de 14 ani, în Atena. Este cofetar, dar deține și o garsonieră pe care o închiriază în regim hotelier.

Cel mai important criteriu în funcție de care turiștii își vor alege sejurul pe litoral îl reprezintă măsurile speciale luate de hotelieri, iar dintre acestea, cei mai mulți au indicat că le-ar conferi siguranță amplasarea unor dispensere cu dezinfectant, purtarea măștilor de către personal și dezinfectarea spațiilor de joacă pentru copii. (Foto: Florența Mihaela Constantin)

În cadrul relaxării restricțiilor generale anti-corona, Ministrul de Externe german, Heiko Maas, a anunțat săptămâna trecută faptul că, în cazul în care situația actuală continuă să se redreseze la nivel european, din data de 15 iunie se va putea călători liber în spațiul UE. (Foto: Xinhua News/Profimedia)

„Intenţia noastră este, în condiţii foarte bine reglementate, să permitem sezonul turistic estival”, a declarat sâmbătă premierul Ludovic Orban.

Turismul european împărțit in zone roșii și verzi este propunerea unor profesori de la Școala de Afaceri ESADE din Spania. Experții Miquel Oliu și Bary Pradelski recomandă etichetarea tărilor din Uniunea Europeană drept „verzi” sau „roșii” pe baza unor criterii omogene care ar trebui determinate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

Cum nimeni nu știe foarte clar când și în ce condiții se va deschide oficial sezonul turistic pe litoral, unii dintre hotelieri încearcă să-și mențină clienții oferindu-le diferite soluții pentru a trece peste această perioadă de incertitudini.

Cum vor ajunge turiștii la pensiunile din zonele izolate. Vor folosi transportul regulat pe apă, vor fi aduși cu bărci rapide de către administratorii pensiunilor? Și dacă tot ajung în Delta Dunării, turiștii vor sa facă plimbări. Care vor fi condițiile pentru astfel de excursii ?

„În loc să se bucure că sunt turişti care niciun moment nu s-au gândit să renunţe la rezervare şi să păstreze preţul convenit iniţial, au speculat momentul şi au spus: da, reprogramăm, dar cu un preţ mai mare”

Pandemia de coronavirus schimbă total imaginea turismului românesc și împarte clienții în două categorii - cei extrem de curajoși, hotărâți să ia avionul spre destinații europene sau asiatice, ademeniți de ofertele foarte avantajoase, și cei prudenți, mai numeroși, care vor prefera destinațiile interne. (Foto: DPA Picture Alliance/Alamy/Profimedia)

În timp ce autoritățile din România se contrazic una pe cealaltă cu privire la marea sau mica relaxare din 15 mai, italienii s-au pus la aceeași masă și au realizat un protocol pentru cei din industria HORECA.

În cazul în care numărul de îmbolnăviri va înregistra o ulterioară creștere, va fi declanșat un așa-numit „mecanism de urgență” (Foto: Guliver Getty Images)

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că, începând cu data de 15 mai, românii vor putea ieși din localitate în interes de serviciu, pentru rezolvarea unor probleme medicale, dar și pentru activități fizice individuale, precum ciclismul. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Criza cauzată de epidemia de coronavirus, care a dus la instituirea stării de urgență pe teritoriul României, a paralizat activitățile din turism. Este cel mai afectat sector- a intrat primul în criză și cel mai probabil va ieși ultimul. I

De fapt, trebuie să fii indulgent să acorzi trei stele peisajului montan românesc, cu înălțimi de maxim 2500 de metri. Iar asta pentru că în categoria celor 5 stele s-ar include probabil Marele Canyon, peisajul himalayan din Bhutan și cam toată Elveția. Foto Guliver/Getty Images

Un motiv care pune țara noastră în fruntea clasamentului este acuratețea rezervărilor: 41% dintre români se întreabă în timpul unei călătorii dacă au făcut toate rezervările corect.

La o simpla căutare pe booking.com, observ că peste 120 de proprietăți oferă spații de cazare în această stațiune de interes național, iar multe dintre locuri sunt ocupate în proporție de 90%. Parcă și văd aleea principală din Vamă aglomerată ca stația de metrou din Pipera, iar mii de tineri frumoși și liberi își cântă libertatea. O libertate nefiscalizată! (Foto: Funky Travel)

Proiectul Constanța Pitorească este urmărit pe facebook și instagram de mii de români, dar și de străini. Cei doi administratori publică fotografii spectaculoase de pe litoral, în special din zona orașului Constanța. Postările primesc sute sau chiar mii de aprecieri.

Mii de turiști au profitat de zilele libere de Crăciun și de Revelion ca să-și rezerve vacanțe pentru vara anului 2020 la mare, pe litoralul românesc. Astfel, pe 25 și 26 decembrie, dar și pe 1 și 2 ianuarie, numărul rezervărilor zilnice de vacanțe la mare a fost de două ori mai mare față de o zi obișnuită din luna decembrie.

„Realizarea tronsonului Comarnic-Brașov reprezintă o prioritate pentru noi. Urmează să luăm o decizie într-un timp foarte scurt”, a spus premierul Ludovic Orban.

„Am observat că românii au un complex de inferioritate, sunt și pesimiști”.

Un dublu standard pe care și noi îl alimentăm din plin consumând acest gen de “turism” an de an deși avem alternative. Chiar avem... Foto Facebook/Cristian Paun)

De multe ori m-am întrebat cum aș vedea țara noastră prin ochii unui turist străin, sau mai mult, ai unui străin care trăiește chiar o perioadă aici. (Foto: Guliver Getty Images)

Unde se duc turiștii care „debarcă” la Galați? (Foto: Guliver Getty Images)

Am ales anul acesta să îmi petrec câteva zile pe litoralul nostru, departe de aglomerația din Mamaia.

Cred că e bine să menționez de la capul locului că sunt gălățean, pentru a înțelege care a fost punctul de plecare.

Sub Novotel era parcare. Vreo 6 nivele. Scumpă, e drept. Eu pe 6 ore am dat cam 15 Euro.

Am decis să închiriez o autorulotă. O să conduc toată ziua hărăbaia, iar seara mă opresc, încing un focșor de tabără și fac poze la stele, mi-am zis. România n-o mai explorasem de pe vremea taberelor școlare.

Aplicaţia SEA STATUS alertează turiştii în situaţia în care condiţiile meteo pun în pericol viaţa celor aflaţi pe litoral. De asemenea, prin intermediul aplicaţiei puteţi apela la numarul de urgenţă 112 în momentul în care sunteţi martorii unui incident care necesită prezenţa salvamarilor, a paramedicilor SMURD şi a scafandrilor de la ISU Dobrogea.

Case mici din chirpici şi piatră, învelite în stuf, cu ferestre vopsite cel mai adesea în albastru, cu uşi şi ferestre împodobite cu motive florale şi zoomorfe. Acesta era tiparul pe care oamenii deltei l-au folosit sute de ani când şi-au ridicat locuinţele. Multe dintre ele sunt acum ruine. Au fost lăsate în urmă de lipovenii care au plecat în străinatate sau după moartea proprietarilor nu au mai fost găsiţi moştenitori. (Foto: casa-filip.ro)

O noapte la un hotel de trei stele din Mamaia a fost 230 de lei cu mic dejun inclus. În sudul litoralului, la Vama Veche, pentru aceleaşi condiţii turiştii au achitat în medie 320 de lei.

Schiul de primăvară e mai puțin legat de performanțe sportive și are legătură mai mult cu sinteza de vitamina D și cu apres ski-ul. La altitudini mari, încă poți face coborâri în forță, dar schiul de primăvară nu e despre asta.

După ce ne-a sorcovit cu clipul de promovare a României, făurit de guvernul Dragnea la Centenar, același guvern deschide acum o altă poartă prin care urmează să dea năvală turiștii străini.

Marian Sterea a venit să petreacă Paștele în Deltă, iar acum renovează o locuință construită în 1893.

Da, sunt brașovean. Schiez, am muntele lângă oraș. Dar nu mă invidiați! Se întâmplă cam așa:... (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simionescu)

- De ce veniți atât de mulți români aici, voi nu aveți munți?! mă întreabă jumătate amuzat, jumătate curios un bulgar din Sofia.

Zilele trecute Consiliul Concurentei a publicat o listă cu 13 agentii de turism care au primit o amendă cumulată de peste 2,4 milioane de euro pentru faptul că si-au coordonat acțiunile împotriva intereselor turistilor în perioada 2012 - 2016.

„În toată lumea tariful de receptie este mai mare sau mult mai mare faţă de un tarif contractat între hotel şi un touroperator. Tariful este mult mai mare tocmai pentru a stimula clienţii să-şi facă rezervări din timp pe alte canale şi nu pentru a veni la recepţie.”

În aglomerația asta de construcții aproape nimeni nu se gândește la client, ci doar la buzunarul propriu. Să facă cât mai multe spații și să le vândă/închirieze ca să facă bani.

Din 2012, Diana Slav le prezintă turiștilor români și străini frumusețea orașului Constanța fără să țină cont de anotimp. Litoralul românesc, de la nord la sud, se transformă odată cu instalarea toamnei cenușii. De parcă totul se oprește și niciun turist român sau străin nu-și mai dorește să vină într-un citybreak la malul mării.

Oamenii își vedeau de ale lor, fetele de la bucătărie primeau marfă, chelnerițele de afară alergau să ducă comenzile, debarasau, încasau banii, șefu’ făcea pronosticuri legate de cursa de schi feminin, iar urșii erau la câțiva metri de noi.

A fost odată ca niciodată o cetate măreață. Dar birocrația, termenele lungi între procese, procedurile greoaie și legislația lacunară au transformat-o într-un loc sumbru, bântuit de nepăsare și dezinteres.

Guvernul a sărit zilele trecute în ajutorul turismului Românesc. Cum? Cum știe el mai bine să o facă: prin reduceri populiste de taxe și anume reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%. O măsură salutară la prima vedere, dar cât de poate de păguboasă pentru cei mai mulți dintre noi la o analiză mai atentă. (Foto: Inquam Photos / Mircea Manol)

Povestea începe în luna iulie când, în plin sezon turistic, mai mulţi hotelieri din Dobrogea sunt convinşi de Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării să investească 20.000 de euro pentru a aduce unii dintre cei mai urmăriţi bloggeri şi vloggeri din Europa, dar şi de pe alte continente.

Orașul de jos, adică strada principală și cele câteva ulițe adiacente, nu-și poate reveni din spasmele celei mai umilitoare sărăcii. Trotuarele sunt niște epopei ale jegului, un jeg persistent care capătă vara, vorba poetului, „un lucit fantastic”. De pe jegul trotuarelor e imposibil să nu aluneci în exasperant de multele dughene cu haine de mâna a doua sau de mâna întâi care arată ca de mâna a zecea. În locul unor afaceri prăbușite cu diverse mărunțișuri au apărut fast-fooduri imunde și fără viitor. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

„Suprinzător, dar femeile sunt cele mai îngrozitoare” (Foto: Funky Travel)

Roabe pline cu sticle de șampanie, mese de plastic importate din China, dar ticsite cu băutură scumpă și neapărat frapieră plină cu cuburi de gheață în care bagă mâna plină de nisip să se spele. Un tablou grotesc care, din păcate, a devenit o modă printre anumiți turiști înstăriți. (Foto: Funky Travel)

Soția tropăia din iarnă că vrea vacanță, dar când au ajuns, împreună cu copiii, a fost orice numai odihnă și relaxare nu. În plus, se și arsese rău de tot de la soare. (Foto: Guliver/Getty Images)

Printre producătorii celebri de vin se numără Purcari, Cricova și Milești Mici, ultimele două având crame subterane de lungimi remarcabile: Cricova are mai mult de 70 de kilometri de galerii cu sticle, în timp ce cele din Milești Mici sunt chiar mai lungi de atât (au ajuns în Cartea Recordurilor). Am vizitat Cricova în timpul celei mai recente călătorii - este un loc remarcabil.

Călătoresc singură de ceva ani, iar asta mi-a adus foarte multă libertate și încredere în cine sunt și ce pot. Am fost până acum în aproape 40 de țări, pe multe dintre ele le-am străbătut așa, împrietenindu-mă cu localnici și stând la necunoscuți. (Foto: ancabanita.com)

Am decis să mergem în Dolomiți la schi și bine am făcut, pentru că am găsit niște peisaje superbe, puțini oameni pe pârtii, zapadă bine „bătută” și prețuri decente. (Foto: Guliver Getty Images)

Exact același lucru l-am zis și în 2017, după ce m-am întors de la Târgul de la Berlin. „Mai rău de atât nu se poate”. Ministerul Turismului din România mi-a dovedit că mă înșel amarnic. (Foto: www.romania-insider.com)

Casa atât de luminoasă astăzi avea ferestre mici, gratii la geam, mochetă lipită pe jos, pereți roz, mobilier ale cărui vremuri trecuseră demult. Pasionați de design, David și soția sa, o franțuzoiacă pe nume Grace, au transformat-o în ceea ce este acum în patru luni. (Foto: Facebook Cabana Șapte)

„În mod normal, merg în niște locuri care îmi plac lângă Centrul Vechi, dar nu în el. Centrul Vechi a devenit, din păcate, unul din locurile în care îmi face cel mai puțin plăcere să îmi petrec timpul. Acum e foarte turistic și calitatea barurilor, restaurantelor, cafenelelor a scăzut dramatic”, spune Conor Clyne.

Pentru ce mai este o autostradă pe Valea Prahovei o prioritate zero? Cine se va mai duce la munte iarnă în condițiile în care zăpada va fi din ce în ce mai puțină? Se vor înghesui toți bucureștenii schiori pe pârtia de câteva sute de metri de la Cota 2000? Un proiect atât de costisitor precum o autostradă în zona montană nu va putea contracara în viitor eficient tendințele negative în turismul montan aduse de schimbările climatice și demografice. (Foto: ghideuropean.ro)

„Pe acest tărâm frumos unguresc, vreau să te întreb în românește: Vrei să fii soția mea?” „Da”, vine imediat răspunsul. Emoția se citește pe fețele celor doi. Sunt pe un vas de croazieră pe Dunăre, în Budapesta.

„Din nefericire, găsesc această asociere cu Dracula cam ieftină și este păcat, având în vedere potențialul enorm pe care Transilvania îl are datorită culturii ei variate și frumuseții ei bucolice”, spune vlogger-ul de călătorii Conor Clyne.

Niște băieți tuciurii stau adunați în fața moscheei Jama, din Old Delhi și clevetesc. Lângă ei, parcate anapoda, o mulțime de ricșe își așteaptă, cuminți, temerarii pasageri. Când vii prima oară în India, totul devine o problemă de încumetare.

De data aceasta ne-am trezit într-un hotel de cinci stele, cu renume, unde parcarea era plină de mașini din România (mare parte din București), plătind aceiași bani ca și astă vară, dar primind servicii total diferite. (Foto: Guliver Getty Images)

Nashville, Tennessee. Orașul în care s-a născut muzica americană. Mă plimb pe o stradă – e bulevardul central, se numește Broadway – și, dintr-o cutie, se aude muzică. E o cutie neagră, n-are nimic special, la prima vedere pare un coș de gunoi, doar că n-a aruncat nimeni în ea vreun rest de burger. (Foto: Guliver Getty Images)

Cinci zile mi-au trebuit ca să-mi dau seama că Madeira e cea mai mișto insulă din lume. Nu sări – știu că ai fost în alte o mie de insule mai mișto, prin Pacific, prin Caraibe, prin Mediterană sau pe Lună. E dreptul tău să-ți alegi insula, păstreaz-o liniștit, ți-o respect. Dar până când ajung pe insula aia pustie (nu cea din caricaturile de pe vremuri, care avea un palmier și-un rechin priponit) în care Paradisul e un fel de promisiune împlinită, rămân la Madeira. (Foto: Guliver Getty Images)

Acum, Copenhaga-mi vorbește. Mă îndeamnă să ies din camera de hotel și să-i caut Sirena. În 2013, Raportul Mondial al Fericirii îl desemna drept cel mai fericit oraș al lumii. Îți vine să râzi când auzi asta: undeva, cândva, ai auzit că scandinavii se sinucid pe capete, din pricina depresiei la care-și aduce aportul lipsa de soare. Doar că danezii sunt altfel și se pare că știu să-și coloreze orașul și să-l păstreze în permanență viu. (Foto: Guliver Getty Images)

Antreprenorul Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, a spus în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, că investițiile străine directe sunt corelate cu existența forței de muncă.

Citisem despre cât de periculos e să mergi pe stradă în Africa de Sud și, ce-i drept, deși abia peste vreo doi ani aveam să ajung în Johannesburg, unde am văzut sârmă ghimpată pe gardurile caselor și afișe pe stâlpi cu ”Atenție! Jaf la banca X”, am avut un nod în gât când am ieșit din hotel pentru a merge în marina patronată de Regina Victoria și de Alfred cel Mare.

Conor Clyne a întrebat circa 20 de persoane de naționalități diferite ce cred despre România. A mers cu impresiile intervievaților la București, acolo unde i-a întrebat pe români ce cred despre ce cred europenii despre ei.

Am zis să stăm, nu aveam unde merge mai departe. Ne-am ridicat cortul, am pregătit o cină uşoară şi ne-am ospătat cu conserve şi pâine. Oricum, toată mâncare noastră avea iz de mici. Nu ştiam sigur dacă mâncam chiftele, sandvişuri cu brânză sau budincă de vanilie. (Foto: fitness-nutritie.ro)

Să presupunem că în România există 300 de obiective turistice cu adevărat remarcabile, care atrag turiști din lumea întreagă. Principiul Pareto ne-ar spune că 60 dintre acestea au un impact de 80% asupra turismului românesc. Adică, indiferent câți bani vom da pe standuri la târguri de turism sau logo-uri, dacă aceste 60 de obiective turistice nu vor fi organizate și administrate la standarde europene, turismul românesc nu-și va realiza potențialul. (Foto: Guliver Getty Images)

Scandalul micilor de la Odorhei domină spațiul mediatic zilele acestea, punând în umbră teme de dezbatere mult mai importante. Reacțiile unora dintre conaționali mi se par exagerate și chiar ipocrite.

O pastilă de la ministrul Dobre pentru revigorarea turismului românesc (Foto Guliver Getty Images)

În Insula Capri orice e mai scump decât oriunde am fost. Un pahar aromat cu gheață pisată e patru euro - în Napoli același pahar costă doi, în Sorrento e doi cincizeci. Iar dacă nu ți-e sete și vrei să cumperi o proprietate pe Tărâmul Fericirii Veșnice, metrul pătrat este patruzeci de mii de euro (chiar nu vrei să bei nimic?). Orice se exploatează aici, istoria, flora, obiceiurile, totul e transformat în punct de atracție, deci în bani. (Fotografii de Mircea Radu)

În camera modernă şi intimidant de elegantă, stupoare, niciun calorifer. Partea engleză mă asigură că trebuie să fie unul. Sunăm la recepţie. În câteva minute îşi face apariţia la uşă o doamnă înarmată cu răbdare şi foarte zâmbitoare. Dă un colţ de perdea la o parte, apasă pe un buton şi din podea se ridică semeţ caloriferul. (Foto: Guliver Getty Images)

Ministrul Turismului, Mircea Dobre, vrea să folosească oaia pe post de brand de țară al României. Nici că se putea mai bine, crede și ministrul Agriculturii, Petre Daea. Argumentele sunt limpezi: „Oaia e o statuie vie” și e, firește, mai bună decât frunza. „Frunza o are toată lumea, dar oile ca în România nu. Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie”, susține Daea.

- M-a sunat zilele trecute să mă întrebe când vin. Nu ştiu ce să fac... (Foto: Guliver Getty Images)

Platforma americană Airbnb prin care turiștii pot închiria camere, apartamente sau case direct de la proprietari intenționează să își deschidă în București un centru de suport. (Foto: Guliver Getty Images)

Locuitorii din Melbourne Australia au avut ocazia să descopere miercuri, într-o piață a orașului, un hotel mai altfel. Foto: Guliver Getty Images

Am vrut la mare, am vrut în România, ne mulțumim cu un view de 2 stele la preț de 5 și-om mai vedea noi de luni încolo, când se încheie extrasezonul și pleacă turiștii înapoi acasă. (Foto: Guliver Getty Images)

„Acest proiect a început ca o soluție reală de a-i face pe străini conștienți că existăm, că putem oferi o experiență de călătorie unică, într-un loc în care ne-am păstrat tradițiile și obiceiurile, unde mâncarea este sănătoasă, aerul este curat și peisajul o binecuvântare”, spune fondatoarea Discover Bucovina. (Foto: Flavius Paul)

Într-o oră jumate de mers spre Sulina, cu motorul uruind și stropii de apă prinzându-te din urmă, simți că grijile au rămas, undeva în parcarea aglomerată din port. (Foto: Wikipedia)

Falimentul unei agenţii de turism mari este încă o dovadă a slăbiciunii şi incompetenţei statului, nu în a sancţiona derapajele economice, ci în a crea un cadru solid, bine organizat economic în sfera turismului. (Foto Guliver/Getty Images)

La ora 14:00, la Mamaia, la 35 de grade Celsius si pe o intensitate maximă a radiației solare, plaja geme de turiști. Argumentele sunt foarte simple: dăm cu o cremă cu un factor de protecție solar mai bun, stăm sub umbrele, ne mai băgăm în apă și ne mai răcorim. Aceeași rețetă și pentru copii. (Sursa foto: reporterntv.ro)

Turcia urmează modelul de insucces al Egiptului? Nu! Și tineți minte acest „nu!” (Guliver Getty Images)

Ultima modă în turismul din Elveția: camera în vârf de munte, fără pereți, fără acoperiș și fără grup sanitar. (Foto: Atelier fur Sonderaufgaben).

Pentru România, criza din Turcia aduce multe vești proaste. (Foto Guliver/Getty Images)

Cred că francezii se pricep de minune la asta. Spun „bonjour” și au obiceiul de a observa clientul, fără a fi superficiali. Același lucru se întâmplă și când mergi la o petrecere franțuzească. Toți vin să te salute și să te sărute pe obraz. (Guliver Getty Images)

Dar ce o face așa? Creierul pe cale să adoarmă caută neobosit explicații. Vreun tractor invizibil parcat sub geam cu motorul pornit? Vreo creatură a nopții care tunde iarba sub clar de lună? Visează androizii oi electrice? Habar nu am, dar sunt sigură că eu visez o turmă mare de oi diesel.

Ca să se promoveze, România are nevoie acum de povești reale despre oameni reali. Sunt mult mai bune decât poza unui castel interesant. (Foto: Adriana Neagoe/Inquam Photos)

E timpul pentru un nou război în Vamă. Și cred că toți cei care au fost în acest weekend pot povesti și celor de acasă că e momentul. E vremea unui război împotriva serviciilor proaste din Vamă și mai ales împotriva lăcomiei patronilor de localuri. (Bogdan Chesaru / Inquam Photos)

La recepții simandicoase poți vedea de foarte multe ori diferite persoane cu farfuriile încărcate excesiv, în care se amestecă aperitive, felul principal și desert. În vârful farfuriei tronează nelipsita banană! Nu de alta, dar bananele reprezintă un produs de lux, inaccesibil și e bine să profităm de orice prilej pentru a gusta o asemenea delicatesă. (Foto: Guliver Getty Images)

Am râs: „Bine, mă, e-n regulă.” Omul a râs și el, după care a adăugat: „Ne sunați dacă nu vă descurcați.” (Foto: Facebook CitizenM)

Harmony of The Seas, cel mai mare vas de croazieră din lume, se pregătește să plece în prima sa călătorie. Luxoasa navă are peste 2.700 de cabine pentru peste 5.400 de pasageri. (Foto Guliver)

„...le-am căutat ca pe aur printr-un oraș pe care-l simțeam cucerit și ce fericiți eram când le găseam! Ne plăcea perspectiva diferită și detașată a spațiilor prin care treceam zi de zi.” (Foto: Adrian Pâclișan/Inquam Photos)

„Nu am vrut să ne rezumăm la o simplă glumă. Am vrut să arătăm că, dacă pui degetul la întâmplare pe harta României, găsești locuri extraordinare”

Nu departe de drumurile naționale ori de canalul fluvial pe care circulă puternice bărci cu motor, se află o Românie pe care timpul a tratat-o cu blândețe: i-a lăsat sute de ani construcțiile în picioare, inima veche neatinsă, natura încă bogată.

Au luat fonduri europene. Au împrumutat bani de la bancă. Au cerut ajutor de la cei trei „F”: „family, friends and other fools”. Și-au tăiat punțile spre teritoriile sigure în care se puteau întoarce. Și au ajuns într-un loc de basm.