Aplicaţia SEA STATUS alertează turiştii în situaţia în care condiţiile meteo pun în pericol viaţa celor aflaţi pe litoral. De asemenea, prin intermediul aplicaţiei puteţi apela la numarul de urgenţă 112 în momentul în care sunteţi martorii unui incident care necesită prezenţa salvamarilor, a paramedicilor SMURD şi a scafandrilor de la ISU Dobrogea.

Case mici din chirpici şi piatră, învelite în stuf, cu ferestre vopsite cel mai adesea în albastru, cu uşi şi ferestre împodobite cu motive florale şi zoomorfe. Acesta era tiparul pe care oamenii deltei l-au folosit sute de ani când şi-au ridicat locuinţele. Multe dintre ele sunt acum ruine. Au fost lăsate în urmă de lipovenii care au plecat în străinatate sau după moartea proprietarilor nu au mai fost găsiţi moştenitori. (Foto: casa-filip.ro)

O noapte la un hotel de trei stele din Mamaia a fost 230 de lei cu mic dejun inclus. În sudul litoralului, la Vama Veche, pentru aceleaşi condiţii turiştii au achitat în medie 320 de lei.

Schiul de primăvară e mai puțin legat de performanțe sportive și are legătură mai mult cu sinteza de vitamina D și cu apres ski-ul. La altitudini mari, încă poți face coborâri în forță, dar schiul de primăvară nu e despre asta.

După ce ne-a sorcovit cu clipul de promovare a României, făurit de guvernul Dragnea la Centenar, același guvern deschide acum o altă poartă prin care urmează să dea năvală turiștii străini.

Marian Sterea a venit să petreacă Paștele în Deltă, iar acum renovează o locuință construită în 1893.

Da, sunt brașovean. Schiez, am muntele lângă oraș. Dar nu mă invidiați! Se întâmplă cam așa:... (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simionescu)

- De ce veniți atât de mulți români aici, voi nu aveți munți?! mă întreabă jumătate amuzat, jumătate curios un bulgar din Sofia.

Zilele trecute Consiliul Concurentei a publicat o listă cu 13 agentii de turism care au primit o amendă cumulată de peste 2,4 milioane de euro pentru faptul că si-au coordonat acțiunile împotriva intereselor turistilor în perioada 2012 - 2016.

„În toată lumea tariful de receptie este mai mare sau mult mai mare faţă de un tarif contractat între hotel şi un touroperator. Tariful este mult mai mare tocmai pentru a stimula clienţii să-şi facă rezervări din timp pe alte canale şi nu pentru a veni la recepţie.”

În aglomerația asta de construcții aproape nimeni nu se gândește la client, ci doar la buzunarul propriu. Să facă cât mai multe spații și să le vândă/închirieze ca să facă bani.

Din 2012, Diana Slav le prezintă turiștilor români și străini frumusețea orașului Constanța fără să țină cont de anotimp. Litoralul românesc, de la nord la sud, se transformă odată cu instalarea toamnei cenușii. De parcă totul se oprește și niciun turist român sau străin nu-și mai dorește să vină într-un citybreak la malul mării.

Oamenii își vedeau de ale lor, fetele de la bucătărie primeau marfă, chelnerițele de afară alergau să ducă comenzile, debarasau, încasau banii, șefu’ făcea pronosticuri legate de cursa de schi feminin, iar urșii erau la câțiva metri de noi.

A fost odată ca niciodată o cetate măreață. Dar birocrația, termenele lungi între procese, procedurile greoaie și legislația lacunară au transformat-o într-un loc sumbru, bântuit de nepăsare și dezinteres.

Guvernul a sărit zilele trecute în ajutorul turismului Românesc. Cum? Cum știe el mai bine să o facă: prin reduceri populiste de taxe și anume reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%. O măsură salutară la prima vedere, dar cât de poate de păguboasă pentru cei mai mulți dintre noi la o analiză mai atentă. (Foto: Inquam Photos / Mircea Manol)

Povestea începe în luna iulie când, în plin sezon turistic, mai mulţi hotelieri din Dobrogea sunt convinşi de Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării să investească 20.000 de euro pentru a aduce unii dintre cei mai urmăriţi bloggeri şi vloggeri din Europa, dar şi de pe alte continente.

Orașul de jos, adică strada principală și cele câteva ulițe adiacente, nu-și poate reveni din spasmele celei mai umilitoare sărăcii. Trotuarele sunt niște epopei ale jegului, un jeg persistent care capătă vara, vorba poetului, „un lucit fantastic”. De pe jegul trotuarelor e imposibil să nu aluneci în exasperant de multele dughene cu haine de mâna a doua sau de mâna întâi care arată ca de mâna a zecea. În locul unor afaceri prăbușite cu diverse mărunțișuri au apărut fast-fooduri imunde și fără viitor. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

„Suprinzător, dar femeile sunt cele mai îngrozitoare” (Foto: Funky Travel)

Roabe pline cu sticle de șampanie, mese de plastic importate din China, dar ticsite cu băutură scumpă și neapărat frapieră plină cu cuburi de gheață în care bagă mâna plină de nisip să se spele. Un tablou grotesc care, din păcate, a devenit o modă printre anumiți turiști înstăriți. (Foto: Funky Travel)

Soția tropăia din iarnă că vrea vacanță, dar când au ajuns, împreună cu copiii, a fost orice numai odihnă și relaxare nu. În plus, se și arsese rău de tot de la soare. (Foto: Guliver/Getty Images)

Printre producătorii celebri de vin se numără Purcari, Cricova și Milești Mici, ultimele două având crame subterane de lungimi remarcabile: Cricova are mai mult de 70 de kilometri de galerii cu sticle, în timp ce cele din Milești Mici sunt chiar mai lungi de atât (au ajuns în Cartea Recordurilor). Am vizitat Cricova în timpul celei mai recente călătorii - este un loc remarcabil.

Călătoresc singură de ceva ani, iar asta mi-a adus foarte multă libertate și încredere în cine sunt și ce pot. Am fost până acum în aproape 40 de țări, pe multe dintre ele le-am străbătut așa, împrietenindu-mă cu localnici și stând la necunoscuți. (Foto: ancabanita.com)

Am decis să mergem în Dolomiți la schi și bine am făcut, pentru că am găsit niște peisaje superbe, puțini oameni pe pârtii, zapadă bine „bătută” și prețuri decente. (Foto: Guliver Getty Images)

Exact același lucru l-am zis și în 2017, după ce m-am întors de la Târgul de la Berlin. „Mai rău de atât nu se poate”. Ministerul Turismului din România mi-a dovedit că mă înșel amarnic. (Foto: www.romania-insider.com)

Casa atât de luminoasă astăzi avea ferestre mici, gratii la geam, mochetă lipită pe jos, pereți roz, mobilier ale cărui vremuri trecuseră demult. Pasionați de design, David și soția sa, o franțuzoiacă pe nume Grace, au transformat-o în ceea ce este acum în patru luni. (Foto: Facebook Cabana Șapte)

„În mod normal, merg în niște locuri care îmi plac lângă Centrul Vechi, dar nu în el. Centrul Vechi a devenit, din păcate, unul din locurile în care îmi face cel mai puțin plăcere să îmi petrec timpul. Acum e foarte turistic și calitatea barurilor, restaurantelor, cafenelelor a scăzut dramatic”, spune Conor Clyne.

Pentru ce mai este o autostradă pe Valea Prahovei o prioritate zero? Cine se va mai duce la munte iarnă în condițiile în care zăpada va fi din ce în ce mai puțină? Se vor înghesui toți bucureștenii schiori pe pârtia de câteva sute de metri de la Cota 2000? Un proiect atât de costisitor precum o autostradă în zona montană nu va putea contracara în viitor eficient tendințele negative în turismul montan aduse de schimbările climatice și demografice. (Foto: ghideuropean.ro)

„Pe acest tărâm frumos unguresc, vreau să te întreb în românește: Vrei să fii soția mea?” „Da”, vine imediat răspunsul. Emoția se citește pe fețele celor doi. Sunt pe un vas de croazieră pe Dunăre, în Budapesta.

„Din nefericire, găsesc această asociere cu Dracula cam ieftină și este păcat, având în vedere potențialul enorm pe care Transilvania îl are datorită culturii ei variate și frumuseții ei bucolice”, spune vlogger-ul de călătorii Conor Clyne.

Niște băieți tuciurii stau adunați în fața moscheei Jama, din Old Delhi și clevetesc. Lângă ei, parcate anapoda, o mulțime de ricșe își așteaptă, cuminți, temerarii pasageri. Când vii prima oară în India, totul devine o problemă de încumetare.

De data aceasta ne-am trezit într-un hotel de cinci stele, cu renume, unde parcarea era plină de mașini din România (mare parte din București), plătind aceiași bani ca și astă vară, dar primind servicii total diferite. (Foto: Guliver Getty Images)

Nashville, Tennessee. Orașul în care s-a născut muzica americană. Mă plimb pe o stradă – e bulevardul central, se numește Broadway – și, dintr-o cutie, se aude muzică. E o cutie neagră, n-are nimic special, la prima vedere pare un coș de gunoi, doar că n-a aruncat nimeni în ea vreun rest de burger. (Foto: Guliver Getty Images)

Cinci zile mi-au trebuit ca să-mi dau seama că Madeira e cea mai mișto insulă din lume. Nu sări – știu că ai fost în alte o mie de insule mai mișto, prin Pacific, prin Caraibe, prin Mediterană sau pe Lună. E dreptul tău să-ți alegi insula, păstreaz-o liniștit, ți-o respect. Dar până când ajung pe insula aia pustie (nu cea din caricaturile de pe vremuri, care avea un palmier și-un rechin priponit) în care Paradisul e un fel de promisiune împlinită, rămân la Madeira. (Foto: Guliver Getty Images)

Acum, Copenhaga-mi vorbește. Mă îndeamnă să ies din camera de hotel și să-i caut Sirena. În 2013, Raportul Mondial al Fericirii îl desemna drept cel mai fericit oraș al lumii. Îți vine să râzi când auzi asta: undeva, cândva, ai auzit că scandinavii se sinucid pe capete, din pricina depresiei la care-și aduce aportul lipsa de soare. Doar că danezii sunt altfel și se pare că știu să-și coloreze orașul și să-l păstreze în permanență viu. (Foto: Guliver Getty Images)

Antreprenorul Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, a spus în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, că investițiile străine directe sunt corelate cu existența forței de muncă.

Citisem despre cât de periculos e să mergi pe stradă în Africa de Sud și, ce-i drept, deși abia peste vreo doi ani aveam să ajung în Johannesburg, unde am văzut sârmă ghimpată pe gardurile caselor și afișe pe stâlpi cu ”Atenție! Jaf la banca X”, am avut un nod în gât când am ieșit din hotel pentru a merge în marina patronată de Regina Victoria și de Alfred cel Mare.

Conor Clyne a întrebat circa 20 de persoane de naționalități diferite ce cred despre România. A mers cu impresiile intervievaților la București, acolo unde i-a întrebat pe români ce cred despre ce cred europenii despre ei.

Am zis să stăm, nu aveam unde merge mai departe. Ne-am ridicat cortul, am pregătit o cină uşoară şi ne-am ospătat cu conserve şi pâine. Oricum, toată mâncare noastră avea iz de mici. Nu ştiam sigur dacă mâncam chiftele, sandvişuri cu brânză sau budincă de vanilie. (Foto: fitness-nutritie.ro)

Să presupunem că în România există 300 de obiective turistice cu adevărat remarcabile, care atrag turiști din lumea întreagă. Principiul Pareto ne-ar spune că 60 dintre acestea au un impact de 80% asupra turismului românesc. Adică, indiferent câți bani vom da pe standuri la târguri de turism sau logo-uri, dacă aceste 60 de obiective turistice nu vor fi organizate și administrate la standarde europene, turismul românesc nu-și va realiza potențialul. (Foto: Guliver Getty Images)

Scandalul micilor de la Odorhei domină spațiul mediatic zilele acestea, punând în umbră teme de dezbatere mult mai importante. Reacțiile unora dintre conaționali mi se par exagerate și chiar ipocrite.

O pastilă de la ministrul Dobre pentru revigorarea turismului românesc (Foto Guliver Getty Images)

În Insula Capri orice e mai scump decât oriunde am fost. Un pahar aromat cu gheață pisată e patru euro - în Napoli același pahar costă doi, în Sorrento e doi cincizeci. Iar dacă nu ți-e sete și vrei să cumperi o proprietate pe Tărâmul Fericirii Veșnice, metrul pătrat este patruzeci de mii de euro (chiar nu vrei să bei nimic?). Orice se exploatează aici, istoria, flora, obiceiurile, totul e transformat în punct de atracție, deci în bani. (Fotografii de Mircea Radu)

În camera modernă şi intimidant de elegantă, stupoare, niciun calorifer. Partea engleză mă asigură că trebuie să fie unul. Sunăm la recepţie. În câteva minute îşi face apariţia la uşă o doamnă înarmată cu răbdare şi foarte zâmbitoare. Dă un colţ de perdea la o parte, apasă pe un buton şi din podea se ridică semeţ caloriferul. (Foto: Guliver Getty Images)

Ministrul Turismului, Mircea Dobre, vrea să folosească oaia pe post de brand de țară al României. Nici că se putea mai bine, crede și ministrul Agriculturii, Petre Daea. Argumentele sunt limpezi: „Oaia e o statuie vie” și e, firește, mai bună decât frunza. „Frunza o are toată lumea, dar oile ca în România nu. Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie”, susține Daea.

- M-a sunat zilele trecute să mă întrebe când vin. Nu ştiu ce să fac... (Foto: Guliver Getty Images)

Platforma americană Airbnb prin care turiștii pot închiria camere, apartamente sau case direct de la proprietari intenționează să își deschidă în București un centru de suport. (Foto: Guliver Getty Images)

Locuitorii din Melbourne Australia au avut ocazia să descopere miercuri, într-o piață a orașului, un hotel mai altfel. Foto: Guliver Getty Images

Am vrut la mare, am vrut în România, ne mulțumim cu un view de 2 stele la preț de 5 și-om mai vedea noi de luni încolo, când se încheie extrasezonul și pleacă turiștii înapoi acasă. (Foto: Guliver Getty Images)

„Acest proiect a început ca o soluție reală de a-i face pe străini conștienți că existăm, că putem oferi o experiență de călătorie unică, într-un loc în care ne-am păstrat tradițiile și obiceiurile, unde mâncarea este sănătoasă, aerul este curat și peisajul o binecuvântare”, spune fondatoarea Discover Bucovina. (Foto: Flavius Paul)

Într-o oră jumate de mers spre Sulina, cu motorul uruind și stropii de apă prinzându-te din urmă, simți că grijile au rămas, undeva în parcarea aglomerată din port. (Foto: Wikipedia)

Falimentul unei agenţii de turism mari este încă o dovadă a slăbiciunii şi incompetenţei statului, nu în a sancţiona derapajele economice, ci în a crea un cadru solid, bine organizat economic în sfera turismului. (Foto Guliver/Getty Images)

La ora 14:00, la Mamaia, la 35 de grade Celsius si pe o intensitate maximă a radiației solare, plaja geme de turiști. Argumentele sunt foarte simple: dăm cu o cremă cu un factor de protecție solar mai bun, stăm sub umbrele, ne mai băgăm în apă și ne mai răcorim. Aceeași rețetă și pentru copii. (Sursa foto: reporterntv.ro)

Turcia urmează modelul de insucces al Egiptului? Nu! Și tineți minte acest „nu!” (Guliver Getty Images)

Ultima modă în turismul din Elveția: camera în vârf de munte, fără pereți, fără acoperiș și fără grup sanitar. (Foto: Atelier fur Sonderaufgaben).

Pentru România, criza din Turcia aduce multe vești proaste. (Foto Guliver/Getty Images)

Cred că francezii se pricep de minune la asta. Spun „bonjour” și au obiceiul de a observa clientul, fără a fi superficiali. Același lucru se întâmplă și când mergi la o petrecere franțuzească. Toți vin să te salute și să te sărute pe obraz. (Guliver Getty Images)

Dar ce o face așa? Creierul pe cale să adoarmă caută neobosit explicații. Vreun tractor invizibil parcat sub geam cu motorul pornit? Vreo creatură a nopții care tunde iarba sub clar de lună? Visează androizii oi electrice? Habar nu am, dar sunt sigură că eu visez o turmă mare de oi diesel.

Ca să se promoveze, România are nevoie acum de povești reale despre oameni reali. Sunt mult mai bune decât poza unui castel interesant. (Foto: Adriana Neagoe/Inquam Photos)

E timpul pentru un nou război în Vamă. Și cred că toți cei care au fost în acest weekend pot povesti și celor de acasă că e momentul. E vremea unui război împotriva serviciilor proaste din Vamă și mai ales împotriva lăcomiei patronilor de localuri. (Bogdan Chesaru / Inquam Photos)

La recepții simandicoase poți vedea de foarte multe ori diferite persoane cu farfuriile încărcate excesiv, în care se amestecă aperitive, felul principal și desert. În vârful farfuriei tronează nelipsita banană! Nu de alta, dar bananele reprezintă un produs de lux, inaccesibil și e bine să profităm de orice prilej pentru a gusta o asemenea delicatesă. (Foto: Guliver Getty Images)

Am râs: „Bine, mă, e-n regulă.” Omul a râs și el, după care a adăugat: „Ne sunați dacă nu vă descurcați.” (Foto: Facebook CitizenM)

Harmony of The Seas, cel mai mare vas de croazieră din lume, se pregătește să plece în prima sa călătorie. Luxoasa navă are peste 2.700 de cabine pentru peste 5.400 de pasageri. (Foto Guliver)

„...le-am căutat ca pe aur printr-un oraș pe care-l simțeam cucerit și ce fericiți eram când le găseam! Ne plăcea perspectiva diferită și detașată a spațiilor prin care treceam zi de zi.” (Foto: Adrian Pâclișan/Inquam Photos)

„Nu am vrut să ne rezumăm la o simplă glumă. Am vrut să arătăm că, dacă pui degetul la întâmplare pe harta României, găsești locuri extraordinare”

Nu departe de drumurile naționale ori de canalul fluvial pe care circulă puternice bărci cu motor, se află o Românie pe care timpul a tratat-o cu blândețe: i-a lăsat sute de ani construcțiile în picioare, inima veche neatinsă, natura încă bogată.

Au luat fonduri europene. Au împrumutat bani de la bancă. Au cerut ajutor de la cei trei „F”: „family, friends and other fools”. Și-au tăiat punțile spre teritoriile sigure în care se puteau întoarce. Și au ajuns într-un loc de basm.