Cultura japoneză a secolului al XIV-lea ne poate servi un răspuns printr-una dintre cele mai populare filozofii pe care le-a creat: wabi-sabi, un omagiu adus îmbrățișării imperfecțiunilor, eleganței simplității, ba chiar și austerității.
700 de ani mai târziu și la 12.000 de km depărtare de Japonia, un apartament nou din București a împrumutat principiile wabi-sabi și este pregătit să integreze și frumusețea bine calculată a prezentului, și viitoarele lui imperfecțiuni firești într-o amenajare curată, simplă, “aproape spartană”, așa cum o descrie arhitectul care a semnat proiectul, Bogdan Ciocodeică.
Probabil că ai exclamat și tu un WOW prelung la vederea imaginii de mai sus (da, și noi la fel!): nu vezi prea des (sau vreodată?) un tavan negru într-un apartament din București, așa că poate îți spui că ar fi trebuit să începem cu asta, nu cu povești japoneze. Te contrazicem, dar doar pe jumătate: tavanul negru a fost, de fapt, linia de start a amenajării, cea care a condus, pas cu pas, către abordarea wabi-sabi.
Mai precis, mai întâi a fost brief-ul ferm, format din doar două cuvinte: da, chiar tavan negru. Totuși, completările nu au întârziat să apară: proprietarul apartamentului de 65 mp are un stil de viață alert, așa că și-a dorit, pentru puținele momente de relaxare, un spațiu minimalist și foarte primitor. Ceea ce a dus la alegerea unor materiale naturale, simple și de calitate – lemn, beton, textile naturale – pe care arh. Bogdan Ciocodeică le-a structurat într-o suprapunere de texturi și finisaje. Iar de la ele până la principiile wabi-sabi nu a mai durat mult:
“Imperfecțiunile despre care vorbește wabi-sabi se nasc, pe de o parte, din lucrul cu materiale naturale. În plus, ne-am dorit un spațiu care să poată să trăiască și să îmbătrânească frumos, un loc în care fisurile, indentațiile și semnele rezultate din uzură să pară cât se poate de naturale, ca și cum ar fi fost încă de la început acolo”, ne-a povestit Bogdan.
Suprafața redusă a apartamentului de două camere a condus la soluția fluidizării: pardoseala din microciment ajută mica zonă de zi – living, dining, bucătărie – să pară continuă, separările sunt transparente (la propriu, o să vezi), iar piesele de mobilier sunt rezultatul unei scheme funcționale reglate fin în jurul unui obiectiv clar: necesitatea. Schema de iluminare a fost gândită ca o ștafetă a rolurilor și a preferințelor de moment: lămpile și lampadarele sunt mobile și se concentrează pe puncte cheie ale amenajării, ca într-o expoziție de bijuterie.
Piesele de mobilier făcute pe comandă vin de la Our Design, iar piesele ready made sunt de la Intro, The Home, Osmyum. Lor li se adaugă câteva obiecte care i-au aparținut proprietarului dinainte să se mute în apartament.
Bucătăria deschisă privește spre living printr-un perete vitrat, transparența despre care îți spuneam mai sus. Și pentru că, așa cum ne-a povestit arhitectul, proprietarul nu are o pasiune pentru bucătărie sau gătit, spațiul a fost supus aceleiași scheme a funcționalității: cuprinde doar strictul necesar și s-a ascuns din calea fotografiilor. Nu știm dacă aceasta a fost una dintre imperfecțiunile specifice wabi-sabi, tu ce crezi?
În dormitor, tavanul negru “a contaminat” și peretele din fața patului (foto jos), ceea ce ar putea să pară prea dur pentru un spațiu care mizează în mod tradițional pe tonuri calde. Peretele lambrisat din spatele patului (foto sus) intervine salvator, echilibrează balanța materialelor și reușește să domine amenajarea camerei.
Dulăpioarele metalice de inspirație industrială ne-au dus cu gândul la un atelier tehnic din școala generală. Firește, un atelier tehnic care s-a maturizat elegant. Pentru că – cine știe? – poate uneori frumusețea maturizării despre care vorbește wabi-sabi este mai simplu de văzut decât te așteptai.
Fotografii: Kinga Tomos
Articol publicat inițial pe designist.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.