Foto și video: Alexandra Pandrea
După ce omenirea a început să prevină și să trateze cu succes multe dintre bolile infecțioase, bolile cardiovasculare, bolile oncologice și maladiile neurodegenerative au devenit principalele cauze medicale de deces. 40% dintre oamenii care trăiesc astăzi pe planetă riscă să dezvolte o formă de cancer, spune Catherine Vacher, expert în domeniul biologiei computaționale la Institutul de Cercetare Medicală Garvan din Australia. În ultimii ani, Vacher a fost unul dintre oamenii de știință care au folosit biologia și tehnologia digitală pentru a aduce o perspectivă nouă în domeniul cercetării oncologice.
Este cunoscut faptul că la baza producerii cancerelor stau mutațiile de la nivelul mecanismului de reparare sau celui de distrugere a celulelor, spune Vacher.
„Ce am vrut să facem a fost să ne uităm dincolo de lucrurile la care ne uitam în mod normal, dincolo de mecanismul de reparare a celulelor. Am decis să folosim datele brute și să vedem dacă există mecanisme total diferite care afectează rata de supraviețuire a pacienților”, explică Vacher. Analizând datele genetice a aproape 4.000 de pacienți, cartografiate în cadrul unor proiecte internaționale, cercetătorii au vrut să înțeleagă cancerul pe baza profilului ADN și nu a țesutului în care a debutat tumoarea. Un aspect cheie pe care s-au concentrat a fost reprezentat de proteine: acestea nu funcționează niciodată de unele singure, ci alcătuiesc împreună mecanisme, iar felul în care acționează este dictat de gene. O mutație genetică a unei tumori poate afecta funcționarea unei părți din mecanism, iar dacă o parte este defectă, acest lucru se răsfrânge asupra întregului.
Mecanismele defecte din interiorul tumorilor
„Am cartografiat mutațiile, apoi am folosit un algoritm care e utilizat pentru a detecta comunități și rețele sociale, e o disciplină complet diferită. Dar am luat-o și am folosit-o pe datele noastre legate de cancer și am putut să găsim grupuri de proteine și mecanisme complexe care erau defecte. Ne-am uitat apoi dacă acest lucru influența supraviețuirea”, explică cercetătoarea. Rezultatele preliminare, care trebuie să treacă printr-un proces de validare, au fost impresionante: Rata de supraviețuire după cinci ani a pacienților care prezentau tumori cu mecanisme defecte era de peste două ori mai mare decât a celorlalți. Acest lucru ar putea înseamnă că pacienții ale căror tumori prezintă astfel de mutații ar putea primi o doză mai mică de tratament, ceea ce ar putea diminua din efectele adverse ale chimioterapiei. Iar în viitor putea fi dezvoltate tratamente care să țintească astfel de mutații.
Proiectul, care a primit numele Decode (n.r. Decodificare) și care s-a terminat la finalul anului trecut, a trebuit să treacă printr-o primă provocare. Cum cantitatea de date era uriașă, iar pe baza lor trebuiau făcute milioane și milioane de calcule, era nevoie de o capacitate de procesare uriașă, care nu este cu ușurință la îndemâna unui institut. Institutul Garvan a beneficiat însă de sprijin din partea Fundației Vodafone Australia care a pus bazele unui proiect - DreamLab ce le-a permis abonaților Vodafone să doneze puterea telefoanelor lor inteligente în timp ce dormeau.
„A fost foarte încurajator că am avut toți acești utilizatori în spatele nostru, ne-a făcut să ne simțim foarte responsabili”
„Acum toată lumea are telefoane inteligente din ce în ce mai puternice, uneori sunt la fel de puternice precum generațiile anterioare de laptopuri. Așa că Vodafone s-a gândit: De ce să nu folosim puterea neutilizată a telefoanelor inteligente, pentru că noaptea oamenii dorm, iar telefoanele stau și nu fac nimic? Ar putea să doneze acest timp pentru a susține cercetarea în domeniul cancerului. A fost ideea lor și am fost foarte, foarte norocoși că ne-au contactat și ne-au spus: De ce nu faceți proiecte folosind această platformă? Am fost entuziasmați. Iar primul proiect, cel în care am fost implicată, a fost exact acela de a analiza mecanismele care sunt defecte în tumorile pacientilor și a vedea dacă acest lucru afectează supraviețuirea. Acest lucru necesită foarte, foarte mult efort de analiză a datelor și multă putere de calcul. Așa s-a născut aplicația DreamLab, a cărei idee este că faci cercetare în domeniul cancerului când dormi, când visezi”, povestește Catherine Vacher, care s-a aflat recent la București, la invitația Fundației Vodafone România. Peste 120.000 de oameni au susținut proiectul, care a fost spart în multe bucăți mici, care să poată rula pe telefoanele utilizatorilor. Cu ajutorul oamenilor, timpul necesar calculelor a fost redus la jumătate. „A fost foarte încurajator că am avut toți acești utilizatori în spatele nostru, ne-a făcut să ne simțim foarte responsabili”, spune cercetătoarea.
Aplicația DreamLab este disponibilă și în România, iar utilizatorii o pot descărca și pot susține cercetarea în domeniul cancerului în timp ce dorm. După descărcare, utilizatorul poate să aleagă una dintre temele de cercetare disponibile în acest moment pentru care dorește să contribuie: tumori maligne - descifrarea corelațiilor genotip-fenotip (derulat chiar de Institutul de Cercetare Medicală Garvan), medicamente personalizate genetic pentru tratamentul anti-cancer (Imperial College London – Marea Britanie) și folosirea arhitecturii genomului în elaborarea medicamentelor personalizate pentru pacienții cu cancer (Istituto Firc di Oncologia Molecolare - Italia). Vodafone România susține proiectul DreamLab prin acordarea gratuită a traficului de date naționale necesar funcționării aplicației pentru abonații săi, iar aplicația nu are acces la informațiile utilizatorilor săi, spun reprezentanții companiei de telefonie mobilă.
Potrivit estimărilor, unui computer personal care ar funcționa 24 de ore, zi de zi, i-ar trebui 300 de ani pentru a analiza toate informațiile necesare unui astfel de studiu, pe când 100.000 de telefoane inteligente funcționând, fiecare, 6 ore pe noapte ar putea să obțină aceleași rezultate în trei luni.
Din ce în ce mai multe cazuri de cancer la colon la oamenii tineri
La nivel global, printre cele mai răspândite cancere se numără cel de sân și de prostată. „În ultime vreme s-a constatat o creștere a numărului de cancere la gât și cap, din cauza virusului HPV, însă acestea pot fi prevenite acum cu ajutorul vaccinului contra HPV. Există o creștere a numărului de cancere de colon, mai ales la persoanele tinere, iar pentru acest lucru nu avem deocamdată o explicație”, spune cercetătoare. Multe dintre cazurile de cancer își au rădăcină în factorii de mediu și în stilul de viață. În Australia de pildă, explică Vacher, există o incidență ridicată a cancerului de piele - melanomul, din cauza climei și a faptului că majoritatea populației are pielea deschisă la culoare. Fumatul este asociat cu creșterea dramatică a riscului de a face cancer la plămâni. O greutate peste cea normală crește, de asemenea, probabilitatea de a dezvolta această maladie.
La unul dintre etajele superioare ale Institutului Garvan, Catherine Vacher și colegii ei își continuă cercetările în domeniul oncologic. Sub ei sunt clinicile unde pacienții cu cancer vin la terapie. „ Îi vedem uneori într-o stare foarte, foarte proastă, cum vin la programări și își urmează cu curaj tratamentul. În calitate de cercetător, nu interacționezi cu ei, dar te simți foarte responsabil și vrei să ajuți. Asta te împinge să te străduiești mai mult și să găsești alternative de tratament”, spune ea.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De vreo 10 ani am gasit conceptul de functional medicine, unde medicul nu e specializat pe boala si tratament ci concentrat pe sanatate si imbunatatirea pacientului. Doar ca facultatea de medicina inca nu s-a adaptat pe asa mod de abordare.