Curtea Constituțională a României a amânat pentru mâine pronunțarea unei decizii privind legea de reformă a pensiilor speciale ale magistraților, după o ședință marcată de pauze repetate și blocaje în deliberări.
Dezbaterile au început la ora 13:00 și au fost întrerupte după aproximativ 45 de minute. Ședința a fost reluată în jurul orei 14:03, însă, la doar câteva minute, patru judecători au părăsit din nou sala de ședințe, potrivit unor surse judiciare citate de HotNews.
Este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc — judecători propuși de Partidul Social Democrat — precum și despre Mihaela Ciochină, numită la CCR de fostul președinte al României, Klaus Iohannis.
Sursele indică divergențe semnificative în interiorul Curții atât în privința constituționalității legii, cât și asupra efectelor acesteia asupra statutului magistraților. În lipsa unui consens, deliberările au fost suspendate, iar decizia finală a fost amânată pentru ziua următoare.
O reformă contestată din start
Legea analizată de CCR face parte din pachetul de reforme asumate de Guvernul condus de Ilie Bolojan și vizează modificarea radicală a regimului pensiilor de serviciu din sistemul judiciar. Proiectul a fost prezentat de Executiv drept o condiție necesară pentru corectarea inechităților din sistemul de pensii, asigurarea sustenabilității bugetare și respectarea angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană, inclusiv pentru accesarea fondurilor europene.
Reforma a stârnit însă o opoziție puternică în rândul magistraților, care au acuzat Guvernul că afectează independența justiției și statutul constituțional al profesiei. În ultimele săptămâni, judecători și procurori din mai multe instanțe și parchete au suspendat temporar activitatea, în semn de protest față de modificările propuse.
Ce prevede legea pensiilor speciale ale magistraților
Proiectul de lege supus controlului de constituționalitate prevede:
• creșterea etapizată a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori de la 48 la 65 de ani, cu câte un an suplimentar pentru fiecare generație;
• plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate;
• introducerea unei vechimi minime de 35 de ani în muncă.
Noile reguli ar urma să se aplice nu doar magistraților, ci și personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților Institutului Național de Expertize Criminalistice, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică din cadrul Curții Constituționale.
De ce a fost sesizată Curtea Constituțională
În data de 5 decembrie, Secțiile Unite ale Înalta Curte de Casație și Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale, considerând că legea, în forma adoptată de Parlament, ar introduce discriminări între diferite categorii de beneficiari de pensii de serviciu și ar încălca principiile constituționale privind securitatea juridică și protecția statutului magistratului.
Sesizarea a venit pe fondul unor tensiuni mai vechi între puterea judecătorească și cea executivă, dar și într-un context public extrem de sensibil, marcat de presiuni pentru eliminarea pensiilor speciale și de proteste ale societății civile în Piața Victoriei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.