„Este exact genul de situație în care se pot face bani”: euro urcă la nivel record, în ziua verdictului S&P. Ce ar însemna pentru români retrogradarea la „junk”

foto: Profimedia

Moneda europeană a ajuns vineri la un nou nivel record în fața leului. BNR a anunțat un curs de 5,3447 lei pentru un euro, după ce joi cursul de referință a fost de 5,2777 lei/euro. Moneda europeană a urcat joi pe piața interbancară până la 5,3459 lei.

Mișcarea vine într-un moment în care piața urmărește atent evoluțiile politice și financiare de la București. Miercuri, Parlamentul nu a acordat votul de învestitură Guvernului propus de Siegfried Mureșan, iar vineri este așteptat și verdictul agenției de rating Standard & Poor’s privind România, considerat de analiști cel mai important examen financiar al anului.  România are în prezent rating BBB- din partea S&P, ultima treaptă a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă.

„Este exact genul de situație” în care se poate specula pe curs

BNR încearcă să păstreze un echilibru între cursul valutar și dobânzi. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat joi, pentru Digi24, că banca centrală depune eforturi în acest sens, într-o perioadă economică dificilă.

„Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a explicat Dan Suciu.

Economistul Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a subliniat că astfel de mișcări ale cursului apar în perioadele de incertitudine politică. „Ne așteptam să vedem niște fluctuații pe curs de schimb în momentul în care nu avea să treacă guvernul Mureșan, pentru că este un moment de slăbiciune care de multe ori este speculat de cei care joacă pe piața cursului de schimb. Este este exact genul de situație în care se pot face niște bani din arbitrajul acesta între prețul de vânzare - prețul de cumpărare pe piața valutară. (...) Banca Națională, din perspectiva mea, se comportă exact așa cum ne așteptam și așa cum ar trebui. Practic, apără cursul la un anumit nivel”, a spus Năsulea pentru Euronews.

„O eventuală retrogradare la junk ar avea efecte care ar merge dincolo de reputația financiară a României: investiții mai puține, salarii care cresc mai lent și șomaj mai mare”

România are în prezent rating BBB- din partea S&P, ultima treaptă a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă.

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România și doctor în economie, spune că verdictul S&P așteptat vineri nu va închide discuția despre finanțele României. „Chiar dacă scenariul de bază este menținerea ratingului, fără reforme reale reducerea deficitului rămâne ușor reversibilă”, consideră analistul.

Codîrlașu subliniază că S&P are cea mai mare cotă de piață dintre marile agenții și arată că o eventuală retrogradare ar avea efecte care ar merge dincolo de reputația financiară a României: investiții mai puține, salarii care cresc mai lent și șomaj mai mare. În plus analiștii avertizează că un alt efect al unui eventual verdict „junk” ar fi o creștere a ratelor la creditele în euro.

La rândul său, ING Bank pornește de la scenariul menținerii ratingului. „Scenariul nostru de bază este acela că astăzi nu va avea loc nicio modificare a ratingului, susținut de îmbunătățirea profilului fiscal și de continuarea fluxurilor de fonduri din partea UE, însă tensiunile de pe piață au alimentat speculațiile privind o retrogradare”, se arată într-o analiză ING Bank, citată de Economica.net.

Banca atrage însă atenția că obligațiunile românești ar putea fi vulnerabile în cazul unui asemenea șoc și observă o flexibilitate mai mare a cursului EUR/RON.

„Randamentele românești rămân scăzute în comparație cu cele din țările din Europa Centrală și de Est, ceea ce, în opinia noastră, face ca obligațiunile scumpe să fie vulnerabile la un astfel de șoc. Între timp, banca centrală pare din ce în ce mai dispusă să permită o mai mare flexibilitate a cursului EUR/RON, ceea ce adaugă un risc suplimentar de creștere pentru această pereche valutară”, arată analiza ING Bank.

Ce ar însemna pentru populație o eventuală retrogradare la „junk”: „cel mai probabil salariile din sectorul public încep să întârzie destul de rapid, pensiile încep să întârzie”, ratele la creditele ipotecare „se duc la cer”

Economistul Christian Năsulea avertizează că o eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar putea avea efecte în lanț asupra economiei, de la creșterea costurilor de finanțare până la întârzieri la plata salariilor și pensiilor.

„Înseamnă că statul nu mai are bani ca să facă toate cheltuielile curente pe care și le-a asumat. Deci cel mai probabil salariile din sectorul public încep să întârzie destul de rapid, pensiile încep să întârzie. Probabil nu pentru foarte mult timp, pentru că noi am tot făcut calcule la Institutul European pentru Studii Economice, am tot făcut calcule despre cu cât ne-am împrumuta data trecută când eram în junk, cu cât cresc costurile de finanțare, ca să ne dăm seama despre ce sincope vorbim.

Nu vorbim de o situație în care nu se mai plătesc deloc, niciodată. Dar într-o lună întârzie mai mult, luna următoare întârzie și mai mult, începe să fie mai dificil. Asta duce, evident, în cascadă la probleme în economie, pentru că sunt mulți bugetarii în România, mulți pensionari, sunt importanți banii care ajung la aceștia, ceea ce înseamnă că încet - încet se pierd locuri de muncă, încep să se închidă firme și de aici mai departe bulgărele de zăpadă se rostogolește și mătură, de fapt, întreaga economie.  (...)

Pentru un om care locuiește într-o casă luată cu credit ipotecar, ratele se duc la cer în momentul în care vorbim de o schimbare de genul acesta. Acolo situația este mult mai dramatică. Acesta e motivul pentru care încercăm din răsputeri să găsim o soluție în așa fel încât să le spunem ce trebuie agențiilor de rating în așa fel încât să ne păstrăm ratingul, să nu fim nevoiți să lucrăm cu acest scenariu în care se schimbă în mod fundamental parametrii economici”, a explicat Christian Năsulea la G4Media.

De ce România nu plătește (încă) dobânzi de țară „junk”?

Într-o postare publicată pe Facebook, Christian Năsulea a comparat randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani ale celor 11 state UE care au fost retrogradate la categoria „junk” din 1990 încoace.

„România a trecut deja prin asta între 2008 și 2014: media a fost 7,16%, cu un maxim lunar de 11,46%.

Randamentul zilnic a urcat la 7,68%, peste media din anii junk, deși media lunară Eurostat (6,43% în august) este încă sub ea. Cu toate acestea, România are încă rating investițional. De ce nu stăm mai rău?

Suntem încă pe ultima treaptă „investment grade” la S&P, Moody's și Fitch. Asta ține în piață fondurile de pensii, asigurătorii și fondurile care urmăresc indici de obligațiuni cu rating investițional. O retrogradare la junk i-ar putea obliga să vândă.

Inflația ascunde costul real. Ajustat cu inflația, randamentul este între 0,1% și 1,4%, față de 2,54% în anii junk. Diferența nu dispare, doar se mută: o plătesc deponenții și cei cu venituri fixe, prin prețuri mai mari”

Cele două imagini arată procentele nominale și procentele reale (fără inflație):

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp