sursa foto: Inquam Photos
Pe 21 septembrie, Senatul României a aprobat un proiect de lege care reintroduce uniforma în ciclul preuniversitar, măsură care a șocat întregul grup de consilii ale elevilor și liceenilor și care, într-un final, a dus la un protest: elevii s-au îmbrăcat în negru în ziua de luni, 28 septembrie.
În ultimele decenii, sistemul educațional din România a avut crize succesive, iar noile măsuri aduc din nou în prim-plan dezbateri vechi și inutile. Ca elev în clasa a XII-a, observ diferența între deciziile politice și realitatea din cadrul școlar. Conform statisticilor de anul acesta, România înregistrează în continuare cel mai mare abandon școlar din Europa și are rezultate modeste la testele PISA. Iar apoi, urmărind mediul online cu ceilalți colegi, observăm deciziile adulților, decizii care nu se bazează nici pe statistici, nici pe opinia noastră.
Urmărim cum analfabetismul funcțional își face apariția în toate domeniile publice și, totuși, avem de-a face cu adulți care refuză să priceapă realitățile cu care se confruntă educația de astăzi și să dezbată consecințele asupra celor afectați. Măsura unificării vestimentare este o intervenție superficială - resursele și atenția publică trebuie dirijate spre formarea profesorilor la început de drum, dotarea corectă a laboratoarelor, asigurarea grupurilor sanitare și a condițiilor adecvate de încălzire acolo unde acestea lipsesc.
Argumentul lor în favoarea uniformei obligatorii este „eliminarea discriminării”. Opinia elevilor este destul de clară, dar neascultată de corpurile decizionale: disparitățile structurale dintre școli și regiuni nu vor fi oprite printr-o astfel de decizie, mai ales când unii elevi aflați în zonele rurale sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge în instituțiile de învățământ. Bugetul alocat educației a ajuns în practică sub pragul de 3% din PIB, dar dezbaterea se concentrează în continuare pe aspecte legate de imagine.
Abisul din educație este reprezentat în societatea noastră de crizele succesive nerezolvate, iar viziunea actuală pentru rezolvarea acestor crize se leagă de părți ale dezbaterii care ar trebui abordate abia după ce problemele esențiale sunt rezolvate (și chiar și în acest context, opinia elevilor ar trebui consultată). Abordarea noastră nu este una politică, ci strict axată pe egalitatea de șanse și pe echitate pentru binele societății. Doar rezolvarea crizelor într-un mod etic, cu măsuri sustenabile în timp, va contribui semnificativ la o societate dezvoltată, lipsită de dezbateri în care cei afectați nu au un cuvânt de spus.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp




Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Elevii din familiile cu venituri mari pot arăta bogăția și prin tunsori/coafuri scumpe (nu extravagante), teme făcute mai ușor și învățare mai ușoară cu AI, activități extrașcolare (inclusiv tabere sau excursii în străinătate, cursuri de limbi străine la instituții gen British Council etc.), laptop performant la prezentări etc.
Este o iluzie să crezi că toată lumea este egală, pentru că poartă o uniformă. Nici măcar în armată nu funcționează, tot există niște însemne care să arate superioritate în grad.
Programa școlară mereu schimbată , niciodată eficientă, suprasolicitarea elevilor cu multe ore de materii inutile- sau dimpotrivă, neglijarea aspectelor esențiale ale educației școlare, lipsa de profesionalism, indisciplina crasă din sistem cauzata și de lipsa unei legislații clare și eficiente , politizarea excesivă la nivelul inspectoratelor școlare- pe criterii de partid și nu pe competență. Toate au dus la un nivel de analfabetism funcțional ( grotească denumire! ) incredibil, pare-se unic în Europa...
Așa că, după opinia mea, purtarea uniformei încearcă oarecum să ascundă gunoiul sub preș.
De la mândria de a arăta tuturor că înveți la o școală de prestigiu
Ca un T-shirt cu Cambridge sau Oxford, pe care să-l porți, fără să te oblige nimeni, până se destramă de tot.
Altfel înțeleg spitirul de frondă specific vârstei.
Și noi, în epoca de aur, trebuia s-avem pe cap, la intrarea în liceu șapca obligatorie. Dar șepcile cu pricina ne erau aruncate pe fereastră de cei care intraseră deja în clasă..
La fete era mai greu cu rochia sub genunchi..
Dar toate astea vor rămâne ca amintiri dragi în memoria smartphone-ului, că albumele cu poze erau pe vremea bunicilor, nu-i așa..?
Una peste alta, nu e treaba elevilor, cum este organizat învățământul.
Este, după părerea mea doar un abuz pseudodemocratic speculat politic, cu elevii băgați la înaintare. Evident că cei manipulați nu realizează asta..
Nu cred că este un abuz politic ci o încercare de îndreptare a conduitei elevului în școală, foarte necesară,având în vedere faptul ca disciplina în școlile românești "este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire". Rrrezultatul va fi unul bun, dar sigur că mai trebuie umblat și la alte, multe, principale aspecte.
Dacă ne uităm la școlile din Spania (de ex), putem vedea chiar o severitate care impune o discilplină ca la armată.
Școala este înconjurată de ziduri înalte și nu se poate intra în curte decât pe o ușă destul de îngustă, păzită de un portar.
Nimeni altcineva nu calcă în curte.
Bine, poate e exagerat la ei, dar un minim de disciplină prinde bine și pentru vremea când vor fi absolvit școala. Altfel șocul cu realitatea va fi mult mai mare.
Discuția despre utilitatea uniformei ajunge astfel o discuție despre cine are voie să vorbească.
Unii înțeleg că uniforma este un simbol al ascultării. Asta este și motivul aparent al legiferării uniformei obligatorii.
În loc să discutăm despre lucruri serioase am ajuns să discutam despre petarda aruncată de pesede.
Sigur, școala, învățământul are multe și grave tare. Cauzate numai și numai de politic care își "vara nasul" unde nu-i treabă lui. Singură treabă a politicului este să asigure resurse pentru dezvoltarea învățământului.
Știm foarte bine de ce se amestecă politicul unde nu trebuie și cum nu trebuie.
Da, o uniformă nu va rezolva diferențele grave din școală. Dar va aduce o oarecare decență în școli, nu vor mai fi asociate cu locaruri rău famate. Măcar aparent, pentru că odata cu "abolirea" disciplinei și respectului față de școala și degradarea profesională și chiar morală a profesorilor decența a devenit "demodata", chiar semn de prostie și slăbiciune. Și nu doar în școală ci inintreaga societate.
Ca să nu mai vorbim de politic.
Da' ce știe un prostălău ca mine? Pe vremea când eram licean (anii '80) uniforma era obligatorie, dar o mare parte dintre colegi veneau la școală în blugi, inclusiv eu. De când mă știu, detest orice încercare de „egalizare” între indivizi. Nu suntem egali, domnilor! Poate doar în fața morții, că de drepturi nu are sens să pomenesc…
Comunismul a încercat să ne egalizeze. Din fericire, nu a reușit Din păcate a creat „omul nou” care nu mai gândește, ci ia de bune tot ce i se toarnă cu tolcerul (ăsta e un regionalism din Banat, dacă vreți să aflați ce înseamnă, consultați DEX-ul!) în creieri.
Cât va fi lumea lume vor exista și grași și slabi, și stângaci și dreptaci, și șmecheri și fraieri, și bogați și săraci. Ideea e că nu ai cum să-i mulțumești pe toți în același timp…
Puteți încerca să mă convingeți că uniforma școlară ajută la învățare, domnule Zugravu. Aștept argumentele dumneavoastră.
-2.10.2026-
În rest părerea mi-am expus-o, în repetate rânduri. Nu am de gând să mă repet.
Aspectele prezentate de dna Chiohodaru sunt reale și se întâlnesc la tot pasul. Indisciplina și incultura, ba chiar analfabetismul, sunt evidente.