Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce au în comun următoarele companii: Robert Bosch SRL, Aptiv Technology Services & Solutions SRL, Amazon Development Center SRL, Carrefour Romania SA

Carrefour - Profimedia

foto: Profimedia

Ce au în comun următoarele companii: Robert Bosch SRL, Aptiv Technology Services & Solutions SRL, Amazon Development Center SRL, Carrefour Romania SA? 

Toate au anunțat fie că își mută investiții sau vor să iasă cu totul de pe piața locală, fie că dau oameni afară sau închid fabrici.

Mai au ceva în comun: pentru toate acestea avem niște explicații foarte bune.

Și mai au ceva în comun...

Robert Bosch SRL, parte a grupului Bosch în România:

- venituri 2024 de 8.1 miliarde de lei,

- 5876 de angajați,

- profit înainte de impozit 227 mil RON , adică o marjă de 2.8%

- profit net de 158 mil RON, adică a plătit impozit 31% din profit.

Pentru că i s-a aplicat acel 1% pe cifra de afaceri, de aceea plătește mai mult decât clasicul 16% din profit pe care îl achita anterior.

Grupul Bosch, care e prezent în România atât pe componente auto cât și pe electrocasnice, anunța în luna martie că mută în Polonia o investiție pe care urma să o facă în România. 

Am auzit tot felul de explicații. De la "oricum au de unde plăti impozite, știm noi", până la "s-au mutat pentru că Polonia e mai aproape de Germania".

Aptiv Technology Services & Solutions SRL tot pe componente auto, a anunțat închiderea unei fabrici din Ineu, județul Arad. Vreo 800 de oameni vor fi dați afară. Și va rămâne doar fabrica din Sânnicolau Mare ( Timiș )

- venituri 2024: 1.44 mld lei din cele două fabrici.

- peste 2700 de angajați , în curând rămân cu sub 2000 de oameni.

- profit înainte de impozit 2024 de 51 milioane de lei ( 3,5%) , profit net 36 milioane lei, adică statul a luat cam 30% din profitul lor din 2024.

În 2023 avuseseră venituri de 1.57 mld lei, profit brut de 77 milioane de lei și profit net de 71 de milioane , deci stăteau mai bine înainte de a se introduce minunea de 1% pe cifra de afaceri.

După ce s-a introdus, stau mai prost și mai și închid o fabrică.

S-ar putea găsi o explicație la îndemână si aici. Nu suntem noi de vină, ci industria auto suferă la nivel de european și oricum ar fi diminuat producția.

Niciodată nu e de la noi. Sigur e de la ei.

Amazon Development Center SRL in Iași:

- în 2024 a avut 802 milioane de lei cifră de afaceri, în creștere cu 16%

- 3400 de angajați

- și pierdere netă 29 de milioane de lei. Aha, gata, i-am prins: uite pe unde se scurgea profitul în afara țării, ar putea spune unii. Bine că le-am pus 1% pe cifra de afaceri, deci au plătit măcar 8 milioane anul trecut.

Doar că.... Amazon Development Center a anunțat recent că va disponibiliza 500 de angajați.

Avem și acolo o bună explicație: oricum se mutau acele joburi în India. 

Carrefour Romania SA - cea mai mare entitate a grupului Carrefour din țara noastră:

- în 2024 a avut venituri de 12.5 miliarde de lei

- 10.141 de angajați

- profit înainte de impozit 179 milioane de lei ( 1.4% rată de profit), profit net 52 de milioane de lei, pentru că li se aplică 1% pe cifra de afaceri). Adică statul a luat 70% din profit, lucru despre care am mai scris.

Am văzut că e foarte răspândită senzația că cei de la Carrefour n-au cum să aibă doar atât rată de profit. Cei care critică, știu ei mai bine cât au de fapt profit, sau cât ar fi trebuit să aibă.

Explicația cu care ne amăgim aici ? Oricum grupul are probleme și în alte țări, nu vor să se retragă doar din România.

Și ne mai consolăm cu ceva: dacă va fi să plece - că încă nu e sigur acest lucru - locațiile vor fi preluate de alții, ce e drept. Deci locurile de muncă ar rămâne în picioare.

Așadar ce mai au în comun cele 4 exemple ? Toate companiile se încadrează la plata impozitului pe cifra de afaceri.

Întrebări

  • în niște industrii în care și așa lucrurile sunt complicate: IT, industrie auto + subansamble auto, retail și distribuție unde marjele sunt mici - de ce este nevoie să mai venim și noi cu complicațiile noastre suplimentare?

Deși multe companii dintre cele exemplificate plăteau acel 16% pe profit - asta ca să evit și aberația cum că nu plăteau nimic - noi venim cu tot felul de impozite peste, doar pentru că li se pare unora că știu ei mai bine cât ar trebui să fie profitul. Și cât ar trebui acele companii să plătească.

  •  câte alte exemple de business-uri cu marje mici o să fie nevoie să mai vedem că pleacă din țară sau îsi diminuează numărul de angajați sau câte fabrici se vor închide, până să reevaluăm acele impozite plătite aiurea, peste acel 16% pe profit pe care îl achitau deja?

O să ne lămurim dupa ce pleacă a 10-a companie din România ? Sau a 20-a companie?

După ce se mai dau afară câteva mii sau zeci de mii de oameni?

  •  de ce atunci când se discută despre eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, sau despre eliminarea impozitului pe construcții speciale au câștig de cauză tot politicienii care țipă mai tare?

Cum sunt Adrian Câciu sau Gheorghe Piperea, care ne spun ei să nu tăiem "impozitele pentru bogați".

Calcul logic

În general e mai bine să ai companii medii sau mari care să asigure salarii + contribuții pentru câte 1.000 sau 5.000 de oameni fiecare și care îți achitau acel 16% din profit, decât să stai să vânezi acei 1% din cifra lor de afaceri.

Pierderea când îți intră în șomaj acei 1.000 sau 5.000 de oameni este mai mare decât 1% x cifra de afaceri. Sau decât impozitul pe construcții speciale, care se aplică în unele sectoare.

Contribuțiile plătite de acel business către toate bugetele pot să fie și de 10 - 15 ori mai mari decât ceea ce vânezi cu acele impozite care dau bine la public.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aceeași cotă de impozit pe cifra de afaceri pare o reglementare simplă și nediscriminatorie. În realitate, este o măsură luată ,, din topor” și de aceea are efecte discriminatori asupra agenților economici în funcție de domeniul de activitate al acestora. Pentru un tratament fiscal echitabil în cadrul impozitării veniturilor este necesar ca venitul impozabil să se determine prin deducerea din venitul total a categoriilor de cheltuiei care diferențiază marjele de profit în funcție de ramura în care activează agentții economici. Acestea sunt: cheltuieli materiale, cheltuieli cu salariile și protecția socială, cheltuieli privind mărfurile
    (pentru agenții din comerț). Determinat în acest fel, venitul impozabil va fi mai mic decât cifra de afaceri și mai mare decât profitul.
    • Like 0
  • Cainii latra, caravana trece :(
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult