Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce au în comun următoarele companii: Robert Bosch SRL, Aptiv Technology Services & Solutions SRL, Amazon Development Center SRL, Carrefour Romania SA

Carrefour - Profimedia

foto: Profimedia

Ce au în comun următoarele companii: Robert Bosch SRL, Aptiv Technology Services & Solutions SRL, Amazon Development Center SRL, Carrefour Romania SA? 

Toate au anunțat fie că își mută investiții sau vor să iasă cu totul de pe piața locală, fie că dau oameni afară sau închid fabrici.

Mai au ceva în comun: pentru toate acestea avem niște explicații foarte bune.

Și mai au ceva în comun...

Robert Bosch SRL, parte a grupului Bosch în România:

- venituri 2024 de 8.1 miliarde de lei,

- 5876 de angajați,

- profit înainte de impozit 227 mil RON , adică o marjă de 2.8%

- profit net de 158 mil RON, adică a plătit impozit 31% din profit.

Pentru că i s-a aplicat acel 1% pe cifra de afaceri, de aceea plătește mai mult decât clasicul 16% din profit pe care îl achita anterior.

Grupul Bosch, care e prezent în România atât pe componente auto cât și pe electrocasnice, anunța în luna martie că mută în Polonia o investiție pe care urma să o facă în România. 

Am auzit tot felul de explicații. De la "oricum au de unde plăti impozite, știm noi", până la "s-au mutat pentru că Polonia e mai aproape de Germania".

Aptiv Technology Services & Solutions SRL tot pe componente auto, a anunțat închiderea unei fabrici din Ineu, județul Arad. Vreo 800 de oameni vor fi dați afară. Și va rămâne doar fabrica din Sânnicolau Mare ( Timiș )

- venituri 2024: 1.44 mld lei din cele două fabrici.

- peste 2700 de angajați , în curând rămân cu sub 2000 de oameni.

- profit înainte de impozit 2024 de 51 milioane de lei ( 3,5%) , profit net 36 milioane lei, adică statul a luat cam 30% din profitul lor din 2024.

În 2023 avuseseră venituri de 1.57 mld lei, profit brut de 77 milioane de lei și profit net de 71 de milioane , deci stăteau mai bine înainte de a se introduce minunea de 1% pe cifra de afaceri.

După ce s-a introdus, stau mai prost și mai și închid o fabrică.

S-ar putea găsi o explicație la îndemână si aici. Nu suntem noi de vină, ci industria auto suferă la nivel de european și oricum ar fi diminuat producția.

Niciodată nu e de la noi. Sigur e de la ei.

Amazon Development Center SRL in Iași:

- în 2024 a avut 802 milioane de lei cifră de afaceri, în creștere cu 16%

- 3400 de angajați

- și pierdere netă 29 de milioane de lei. Aha, gata, i-am prins: uite pe unde se scurgea profitul în afara țării, ar putea spune unii. Bine că le-am pus 1% pe cifra de afaceri, deci au plătit măcar 8 milioane anul trecut.

Doar că.... Amazon Development Center a anunțat recent că va disponibiliza 500 de angajați.

Avem și acolo o bună explicație: oricum se mutau acele joburi în India. 

Carrefour Romania SA - cea mai mare entitate a grupului Carrefour din țara noastră:

- în 2024 a avut venituri de 12.5 miliarde de lei

- 10.141 de angajați

- profit înainte de impozit 179 milioane de lei ( 1.4% rată de profit), profit net 52 de milioane de lei, pentru că li se aplică 1% pe cifra de afaceri). Adică statul a luat 70% din profit, lucru despre care am mai scris.

Am văzut că e foarte răspândită senzația că cei de la Carrefour n-au cum să aibă doar atât rată de profit. Cei care critică, știu ei mai bine cât au de fapt profit, sau cât ar fi trebuit să aibă.

Explicația cu care ne amăgim aici ? Oricum grupul are probleme și în alte țări, nu vor să se retragă doar din România.

Și ne mai consolăm cu ceva: dacă va fi să plece - că încă nu e sigur acest lucru - locațiile vor fi preluate de alții, ce e drept. Deci locurile de muncă ar rămâne în picioare.

Așadar ce mai au în comun cele 4 exemple ? Toate companiile se încadrează la plata impozitului pe cifra de afaceri.

Întrebări

  • în niște industrii în care și așa lucrurile sunt complicate: IT, industrie auto + subansamble auto, retail și distribuție unde marjele sunt mici - de ce este nevoie să mai venim și noi cu complicațiile noastre suplimentare?

Deși multe companii dintre cele exemplificate plăteau acel 16% pe profit - asta ca să evit și aberația cum că nu plăteau nimic - noi venim cu tot felul de impozite peste, doar pentru că li se pare unora că știu ei mai bine cât ar trebui să fie profitul. Și cât ar trebui acele companii să plătească.

  •  câte alte exemple de business-uri cu marje mici o să fie nevoie să mai vedem că pleacă din țară sau îsi diminuează numărul de angajați sau câte fabrici se vor închide, până să reevaluăm acele impozite plătite aiurea, peste acel 16% pe profit pe care îl achitau deja?

O să ne lămurim dupa ce pleacă a 10-a companie din România ? Sau a 20-a companie?

După ce se mai dau afară câteva mii sau zeci de mii de oameni?

  •  de ce atunci când se discută despre eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, sau despre eliminarea impozitului pe construcții speciale au câștig de cauză tot politicienii care țipă mai tare?

Cum sunt Adrian Câciu sau Gheorghe Piperea, care ne spun ei să nu tăiem "impozitele pentru bogați".

Calcul logic

În general e mai bine să ai companii medii sau mari care să asigure salarii + contribuții pentru câte 1.000 sau 5.000 de oameni fiecare și care îți achitau acel 16% din profit, decât să stai să vânezi acei 1% din cifra lor de afaceri.

Pierderea când îți intră în șomaj acei 1.000 sau 5.000 de oameni este mai mare decât 1% x cifra de afaceri. Sau decât impozitul pe construcții speciale, care se aplică în unele sectoare.

Contribuțiile plătite de acel business către toate bugetele pot să fie și de 10 - 15 ori mai mari decât ceea ce vânezi cu acele impozite care dau bine la public.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Rucs Rucs check icon
    Pe mine nu mă convinge argumentul: hai să nu îi impozitam suplimentar, ca să nu plece din țară sau sa nu se restrânga și sa disponibilizeze.
    De ce nu mă convinge? "pentru că 400 de angajați sau o mie nu e un număr suficient de mare. Adică, nevoia de locuri de muncă e mult mai mare de atât. Faptul că se pierd 400 de joburi, nu e suficient de convingător...
    • Like 0
    • @ Rucs
      Mihai check icon
      Poate că ideea că se va lua mai mult de la mai puțini, ar trebui să se aprindă un beculeț. Iar banii unde se duc? La speciali, la sinecuriști, pe mită electorală și pe lucrări pentru primăriile prietenilor de la partid.
      • Like 0
  • Aceeași cotă de impozit pe cifra de afaceri pare o reglementare simplă și nediscriminatorie. În realitate, este o măsură luată ,, din topor” și de aceea are efecte discriminatori asupra agenților economici în funcție de domeniul de activitate al acestora. Pentru un tratament fiscal echitabil în cadrul impozitării veniturilor este necesar ca venitul impozabil să se determine prin deducerea din venitul total a categoriilor de cheltuiei care diferențiază marjele de profit în funcție de ramura în care activează agentții economici. Acestea sunt: cheltuieli materiale, cheltuieli cu salariile și protecția socială, cheltuieli privind mărfurile
    (pentru agenții din comerț). Determinat în acest fel, venitul impozabil va fi mai mic decât cifra de afaceri și mai mare decât profitul.
    • Like 0
  • Cainii latra, caravana trece :(
    • Like 1


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult