Un proiect de investiție cu profitabilitate mică nu face sens din punct de vedere economic, dacă investiția este semnificativă, riscurile sunt majore și costul de finanțare este volatil. Vorba unui prieten, antreprenorii care se implică în asemenea proiecte de investiții joacă minesweeper cu ochii închiși pe o miză foarte mică. (Foto: Guliver/Getty Images)

Un renumit profesor american, considerat de New York Times şi de revista Time cel mai bun profesor de economie din lume, a spus la București că o viitoare criză economică ar putea fi cauzată doar de deciziile greșite ale guvernanţilor. (Foto: Guliver/Getty Images)

Dobânda e un preț al banilor și orice reglementare trebuie făcută cu multă grijă, este de părere consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu. (Foto: Guliver/Getty Images)

La o eventuală criză care va apărea undeva într-o economie mare, țările cu dezechilibre mai mici vor avea o capacitate mai mare de a contracara recesiunile cu care se vor confrunta. (Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

În opinia mea, cele 11 „argumente” nu sunt altceva decât idei sau afirmații conduse pentru a arăta – în mod eronat – că dacă este ceva de reproșat cooperării dintre politicile macroeconomice, atunci acestea sunt de reproșat politicii monetare. (Foto: Guliver/Getty Images)

Salariul minim pe economie reprezintă elementul central al programului de guvernare PSD-ALDE. Este filozofia păguboasă a abordării de stânga, cum că bunăstarea poate crește dintr-o decizie de la centru. Că traiul „mai bun” poate fi obiectul și subiectul unei politici publice. (Foto: Guliver/Getty Images)

Să nu ne mirăm dacă în acest an vom atrage tot către zero fonduri europene (pur și simplu pentru că este nevoie de cofinanțare a proiectelor europene de la bugetul de stat, iar sumele respective nu prea există), dacă nu vom construi (din nou) niciun metru de autostradă, iar investițiile străine private vor rămâne la minime istorice și concentrate către vestul României. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

O nouă paradigmă a prețurilor, diferită de aceea din perioada 2014 – septembrie 2017, cu care ne obișnuisem, capătă contur în acest sfârșit de toamnă. (Foto: Guliver/Getty Images)

Articolul domnului Socol publicat recent în paginile Ziarului Financiar şi intitulat “Lecţii de macroeconomie – false argumente legate de sustenabilitatea creşterii economice” se doreşte o argumentare riguroasă a modelului economic actual de evoluţie, din păcate nu pot spune dezvoltare, a României. (Foto: Guliver/Getty Images)

În acest articol arăt că dacă, într-o democrație tânără cu instituții slabe, unul și același partid guvernează în virtual toate fazele ascendente ale ciclului de afaceri și de fiecare dată promovează politici fiscale prociclice, atunci apar trei efecte negative grave. (Foto: Guliver/Getty Images)

Multă pricepere și carte nu-ți trebuie ca să umfli cu pompa ceva ce se va dezumfla de 1000 de ori mai repede când va crăpa. Pentru că orice om cu scaun la cap știe că nu se pune problema în termeni dacă vom suferi o cădere, ci când se va întâmpla asta și cât de pregătiți ne va prinde (Octav Ganea-Inquam Photos).

„Scandalos! În ultimii 10 ani investitorii străini au repatriat din România venituri de zeci de miliarde de euro!" E o afirmație care mă mir că nu a apărut pe nicio pagină de ziar cu litere îngroșate și mari, sau că nu a fost încă rostită de nicio personalitate cu o agendă populistă.

Pilotul și-a păstrat calmul și a organizat evacuarea pe aripi și pe fuselaj a tuturor pasagerilor, care în final au fost salvați. Ce s-a întâmplat cu pilotul? În loc să fie felicitat pentru modul în care a acționat, a fost oprit de la zbor și a suferit și alte consecințe. (Foto Guliver/Getty Images)

„Mi se întâmplă adesea să-mi întreb prieteni, cunoștințe, oameni educați, de un anumit nivel, unde au fondul de pensii pilonul II, iar ei să-mi răspundă că nu știu. Există niște zone de întuneric din care trebuie să ieșim” , spune numărul 1 al unuia din cei mai importanți jucători de pe piața asigurărilor de viață. Care a fost cea mai inspirată investiție a Emiliei Bunea, ce sfaturi dă tinerilor, aflați într-un interviu acordat Republica.

De ce sunt statele (inclusiv cel din România) tot mai „grase”?

De curând au apărut în presă articole subliniind două idei referitoare la intermedierea financiară (definită ca raportul dintre creditul privat și PIB) din România: (i) suntem țara cu cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană; și (ii) aceasta a tins să scadă după criza economică din 2008, ajungând de la 39 la sută în perioada 2009-2011 la aproape 29 la sută în 2016. (Foto: Guliver/Getty Images)

Lucian Croitoru și-a lansat cartea intitulată „Despre economie cu și fără formule”, publicată la Curtea Veche Publishing în aprilie 2017.

Dacă toți pretendenții de bani publici ar fi realizat faptul că banii nu îi cer statului, ci altor contribuabili, sau altor pretendenți de bani publici, am fi avut o țară mai avansată economic, capabilă prin dezvoltare să plătească remunerații mai bune. (Foto : Inquam Photos / George Călin)

Pe lângă efectele dureroase, crizele economice au și beneficii. Unul dintre aceste beneficii este acela că momentele cruciale, cum sunt crizele, ne obligă să analizăm la ce anume din stocul nostru de cunoaștere trebuie renunțat, din cauză că e greșit, și ce anume trebuie adăugat. (Foto: Guliver Getty Images)

„Este ca în cazul unui tsunami când se retrag apele. Unii oameni se ascund, alții inconștienți admiră steluțele de mare de pe fundul oceanului. Din păcate cei din urmă sunt mereu guvernanții noștri” (Foto Guliver/Getty Images)

TVA de 20%, impozit pe dividende de 5%, contribuție de pensie pentru toate veniturile din activități independente, un nou sistem de taxe locale sunt măsurile cu cel mai mare impact din noul Cod fiscal. (Foto Guliver Getty Images)

În ţara noastră, conform datelor Eurostat, 24% dintre tinerii sub 25 de ani nu lucrează şi nici nu studiază sau urmează un program de calificare profesională. Adică stăm ceva mai slab decât media UE (22,2%) şi semnificativ sub nivelul atins de Germania (sub 8%).

Deciziile bugetare cu caracter electoral luate de Parlament şi de precedentul Guvern în ultimele şase luni au făcut din România „o ciudăţenie” în context european. (Foto Guliver Getty Images)