„Creșterea consumului intern se transferă în bună măsură în creșterea importurilor, ceea ce dezavantajează producția locală.” Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Căldură mare în economia românească ( Foto: Inquam Photos / Octav Ganea )

Pâinea cu semințe s-a scumpit de la 4 lei la 6,5 lei (62,5%), minipateurile din lanțul din supermarket-uri de la 2,5 lei la 3,5 lei (40%) suta de grame. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

E clar, dezechilibrele macroeconomice sunt imense și se văd în primul rând în deficit. Foto: gov.ro

Asta spune un citat celebru. Face referire, la modul general, la încrederea în propriile forțe, de care este mare nevoie pentru a reuși în viață. Foto: Getty Images

Sub impactul unei reveniri spectaculoase a cererii, inflația ar putea crește în țările dezvoltate peste nivelurile dorite (chiar dacă referitor la aceste niveluri consensul pare să diminueze comparative cu cel existent înainte de 2008), iar această perspectivă, ce a lipsit ceva mai mult de un deceniu, animă discuțiile despre cum ar trebui să fie mix-ul de politici macroeconomice. (Foto: Roberts Vidzidskis / Alamy / Alamy / Profimedia)

Unul dintre conceptele atașate ideii de piață este acela al „mâinii invizibile” care reglează totul în economia liberă. (Foto: Guliver/Getty Images)

Așadar să avem încredere și să urăm noroc economiei României, să își revină în a doua jumătate a anului. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

„Perspectiva a fost îmbunătățită de la negativă la stabilă”. (Foto: Florin Cîțu Facebook)

O nouă ramură de gândire economică, educată în laboratoarele intelectualismului marxist, cucerește gândirea economică în Vestul civilizat și amenință să prindă rădăcini și în România. Foto: Getty Images

În ultimul timp s-au intensificat discuțiile despre posibilitatea ca inflația din SUA să înceapă să crească relativ rapid și să redevină o problemă dacă stimulii acordați în timpul pandemiei se vor extinde cu 1,9 trilioane de dolari cât reprezintă pachetul fiscal propus. În teorie, influențele care derivă de aici pentru politica monetară a Fed nu ar trebui să ne îngrijoreze cu referire la politica noastră monetară. (Foto: Sebastien Salom Gomis / Sipa Press / Profimedia)

Studiul a fot realizat de către Vasile Strat, Decan al Bucharest Business School și Claudiu Vuță, analist economic, membru AAFBR. (Foto: Muhammad Ata / Zuma Press / Profimedia)

Cu cât statul este mai puțin pus în concurență cu privatul și alternativele lipsesc pentru consumator, discrepanțele sunt mai mari: un electrician de la metroul public va primi salariul întreg - chiar mărit poate - în criză în timp ce cel din privat are demult salariul tăiat sau chiar neplătit. Foto: Grosescu Alberto Mihai / Shutterstock Editorial / Profimedia

Printre ideile care animă unele evoluții social-politice care au loc în diverse zone ale lumii se află și aceea referitoare la slăbiciunile capitalismului. În unele cazuri această idee conține, implicit sau explicit, o simpatie pentru socialism. (Foto: krolya25 / Alamy / Alamy / Profimedia)

Niște cifre ne arată cum în primele 11 luni ale anului România a înregistrat un deficit de 84,05 miliarde lei sau 8% din PIB. Să fie mult, să fie puțin? Mai exact, sunt 43,66 miliarde lei sau 4,16% din PIB bani lăsați în economie pentru facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Foto: Getty Images

Salariul mediu de azi (exprimat în RON) și cel din 1989 (în lei vechi) sunt practic identice, cam 3100 lei.

România are șanse reale de relansare economică post-pandemie, chiar Fondul Monetar Internațional (FMI) ne creditează, previzionând o creștere reală de peste 4,5% an/an în 2021. (Foto: Cristian Cristel / Xinhua News / Profimedia)

Este aceasta o soluție sau doar o metodă de promova în spațiul public o idee care se dorește a fi libertariană, dar care are mari șanse de a promova redistribuția taxelor către către toți angajații, indiferent că sunt plătiți cu salariul minim sau nu? (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

„Fiecare vânzare are cinci obstacole de bază: nu e nevoie, nu sunt bani, nu e momentul, nu există dorință sau nu există încredere” - Zig Ziglar. Foto: Guliver/Getty Images

Aviz politicienilor și cetățenilor iresponsabili. Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

O revenire în formă de V, dacă așa va fi, nu este sinonimă cu bunăstarea generală, efectele unei recesiuni putând fi resimțite mulți ani de acum încolo. (Foto: Alex Nicodim/ Inquam Photos)

„Mi se pare uimitor că o societate care a trecut prin suferințele comunismului se întoarce nostalgic spre ce a fost atunci. Sunt două aspecte pe care vreau să le subliniez. Primul este că această nostalgie vine în mod paradoxal de la cei în vârstă, care, probabil, pentru că după 1989 n-au mai răzbit pe piața muncii, ajung să fie nostalgici.” Foto Ditto / ImageSource / Profimedia

În Europa situația pare sub control, deși cazurile încep să crească în partea de est a continentului, inclusiv în România. Incertitudini majore persistă încă asupra existenței unui al doilea val, asupra eficacității tratamentelor disponibile sau asupra efectelor bolii asupra sănătății persoanelor care teoretic s-au recuperat. (Foto Guliver/Getty Images)

Companiile de tehnologie care oferă soluții de cloud, de comunicație și de automatizare vor fi avantajate de noul mod de a munci și de a produce. (Foto Xinhua/Avalon.red / Avalon Editorial / Profimedia)

Rămâne întrebarea de bază – cum se navighează cu bine prin această criză. (Foto Yamil Lage/ AFP/ Profimedia)

O țară productivă este aceea în care companiile produc bunuri și apoi le exportă, în cantități suficiente pentru a înregistra o balanță comercială pozitivă și de a asigura un procent cât mai ridicat pentru consumul pieței interne. (Foto: Guliver Getty Images)

Fără producție, nu există consum. Degeaba vom începe să consumăm, dacă acele bunuri vor fi importate. De aceea, dacă analizăm balanța comercială a României, observăm că între 2017 și 2019 au ieșit din România peste 45 de miliarde de euro. (Foto: Guliver Getty Images)

Țările emergente, printre care și România, se află acum în situația critică de a vedea cum o importantă sursă de finanțare fuge efectiv atât din zona de obligațiuni guvernamentale cât și din capitalul societăților străine împlântate în aceste țări. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

De ce salariile românilor sunt mult mai mici decât media europeană și sunt mult inferioare mediei țărilor din vest? Foto Guliver/Getty Images

Este foarte important ca guvernul să reziste presiunilor populiste relativ mari și în creștere. Până acum a făcut-o cu succes. (Foto: Andy Buchanan/ AFP/ Profimedia Images)

Măsurile de stimulare fiscală de o magnitudine nemaiîntâlnită luate de statele dezvoltate în lupta cu pandemia Covid 19 au indus, în statele emergente, iluzia că legile economice pot fi suspendate și că, la urma urmei, există “prânz gratuit” (free lunch), pentru care să nu plătească nimeni, nici în prezent, nici în viitor. Foto Guliver/Getty Images

Aflate probabil în fața celei mai importante crize economice din istoria modernă, care va urma unei crize de sănătate fără precedent, Uniunea Europeană și statele membre par din nou în stare de șoc și incapabile să acționeze rapid și decisiv pentru a oferi stabilitate și încredere unui sistem inflamat și fragil. (Foto Martin Barraud/ Caia Image/ Profimedia)

Cu cât durează mai mult incertitudinea creată de carantina necesară pentru a salva vieți, cu atât aceste efecte se propagă, se transformă, se multiplică și suferă mutații care creează alte efecte în cascadă. Foto Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia

Să ne gândim mai bine atunci când ne dorim ceva, căci s-ar putea să se întâmple, iar această scădere va veni cu locuri de muncă pierdute, recesiune și scădere a veniturilor. (Foto Guliver Getty Images)

Dacă mor companiile, statul se blochează! Foto Guliver/Getty Images

Problema este că nu avem un guvern funcțional capabil să emită ordonanțe de urgență legale pentru eventuale măsuri drastice. Foto Inquam Photos / Virgil Simonescu

A fost publicat Raportul de țară referitor la România (Country Report Romania 2020). Ca de obicei, un document foarte folositor, așteptat cu mare interes, căci identifică multe probleme ale economiei noastre, analizează progresele făcute în cadrul Semestrului European și discută soluții. Foto: Guliver/Getty Images

Trăim un decalaj, o rămânere în urmă generală, care e cu atât mai perplexă cu cât de îndepărtăm de momentul tragic al comunismului și ne contopim în „neoliberalism”. Foto Guliver/Getty Images

Politicile publice trebuie în primul rând să debirocratizeze crearea de firme, să ajute start-up-urile, să pună în contact mediul academic cu mediul privat pentru creșterea frontierei tehnologice și să elimine corupția și incompetența. Foto Guliver/Getty Images

Creșterea prețului aurului cu aproape 5% în prima săptămână a acestui an, precum si depășirea pragului de 70 USD a barilului de petrol, ori aprecierea unor monede considerate sigure nu sunt deloc surprinzătoare. Problema de fond este alta: contextul global în care avem aceste tensiuni! Foto Guliver/Getty Images

Anul 2020 va debuta, în domeniul fiscal, cu intrarea in vigoare a unor măsuri reparatorii, care vizează în principal OUG 114/2018, dar și cu așteptarea mediului de afaceri ca o serie de noutăți și clarificări să fie adoptate în ianuarie. Foto Guliver/Getty Images

Creșterea contribuției la Pilonul 2 va avea multiple efecte pozitive atât în ceea ce privește veniturile viitorilor pensionari, dar și asupra pieței de capital. Pilonul 2 reprezintă pilonul de bază al pieței de capital din România în condițiile în care cele 7 fonduri de pensii private Pilon 2 au investit peste 7,5 miliarde de lei la Bursa de la București. Foto Guliver/Getty Images

După mai bine de doi ani cu multe schimbări intempestive în fiscalitate, mediul de busines românesc își dorește, în primul rând, o perioadă de dialog real în ceea ce privește modificările fiscale ce ar putea fi aplicate în 2020 sau 2021. Foto Facebook / Agenția Națională de Administrare Fiscală

În viziunea mea, problema trebuie rezolvată prin găsirea de soluții în principal pe partea de cheltuieli. Foto Guliver/Getty Images

Am auzit că patronatele din România sunt de acord cu creșterea salariului minim. Nu au nimic cu asta. Chiar încurajează guvernul în stupizenia lui de a crește această barieră în calea cumpărării de muncă. Foto Guliver /Getty Images

Nu vom obține nicio creștere a nivelului de trai dacă ne propunem să creștem veniturile bugetare ca procent din PIB prin creșterea impozitelor. (Foto Guliver/Getty Images)

Cum afectează modelul economic bazat pe partajare modelele economice actuale? (Foto: Guliver Getty Images)

Dolarul este cel care a luat locul aurului ca etalon global, după desființarea sistemului de la Breton Woods în anii '70. Stabilitatea dolarului este esențială pentru desfășurarea fluxurilor globale în acest moment. Foto Guliver/Getty Images

Pe 1 ianuarie mi-am pus o întrebare: Ce pot face pentru a mă implica într-un efort pozitiv, de exemplu, de conștientizare e importanței fenomenului economic? (Foto Guliver Getty Images)

O economie poate crește atunci când se majorează consumul, însă în lipsa investițiilor aceasta se va dezumfla. (Foto Guliver/Getty Images)

În România cheltuim nesustenabil. (Foto Inquam Photos/ George Călin)

Ni se spune la TV că salariile au crescut cu 14% în sectorul privat, respectiv 24% în sectorul public, cu mult peste nivelul inflației. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

România importă mai mult decât exportă. Înseamnă de fapt că se împrumută pentru a plăti importurile care depășesc exporturile. Pentru a înțelege mai bine această relație, gândiți-vă la o persoană care are nevoi mai mari decât veniturile, astfel că diferența nu o poate acoperi decât printr-un împrumut. (Foto Guliver/Getty Images)

Economia României este extrem de sensibilă la fluctuațiile externe, iar intrarea în recesiune, instabilitatea politică ori politicile economice amatoristice pot trimite România în categoria țărilor în care investițiile sunt nerecomandate, cele din categoria junk. (Foto Guliver/Getty Images)

Este incredibil cu câtă lejeritate se lansează astfel de idei, cu efecte devastatoare în mediul de afaceri, fără un studiu de impact serios! (Foto Guliver/Getty Images)

„Și în economie, ca și în alte privințe, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. Performanțele cantitative se pot evapora ușor dacă nu sunt însoțite și de progrese calitative. În absența acestora din urmă, cifrele rotunde în statistică privind creșterea economică pot ajunge să reflecte doar iluzia sustenabilității.” (Foto Guliver/Getty Images)

Nu există creștere economică bazată pe consum, deci, nici pe salarii, pe pensii, pe diurne sau pe comisioane. Este ca și cum ai spune că există cerc pătrat. (Foto Guliver/Getty Images)

„Nu sunt îngrijorat de ce se anunță”, spune Florian Bodog, pentru că „lucrurile merg bine”, iar „ economia crește”. (Foto Facebook/Florian Bodog)

Populația și mediul economic asistă cu implicare pasivă la acest schimb de mesaje, fiecare sperând în forul interior că recesiunea, criza, valul sau cum s-o mai numi, îi va afecta într-o măsură mai mică decât pe alții, sau dimpotrivă, că vor găsi o nouă oportunitate în această criză "iminentă". (Foto Guliver/Getty Images)

Moneda unică a fost cotată miercuri la nivelul de 4,7569 lei, în creștere față de cotația de marți. ( Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Atacul a fost declanșat de către Guvern. Motivația economică? Lipsa banilor la buget. În anul în care gradul de colectare a veniturilor de către ANAF a atins maxime istorice, deficitul bugetar a ieșit la mustață. (Foto Guliver/Getty Images)

De ceva vreme autoritățile ne asigură, triumfalist-omniscient, că la viitoarea criză, consecințele vor fi mai puțin dureroase datorită reglementărilor pe care le-am dezvoltat, implicând că avem ceea ce de fapt ne lipsește prin însăși constituția noastră, și anume capacitatea de a proiecta procese și instituții economice optime. (Foto Guliver/Getty Images)

Salariile în sectorul bugetar cresc. Zilele libere cad peste noi, înlocuind parcă lipsa ninsorilor. E firesc cumva, trebuie să avem timpul necesar pentru a cheltui. Şi cum avem bani mai mulţi, e nevoie şi de timp mai mult pentru acest sport.(Foto: Guliver/Getty Images)

Ce rămâne așadar de făcut pentru a ne salva? (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Sistemele democratice presupun reprezentarea noastră de către un grup de oameni aleși prin vot. Aceștia devin „agenții” noștri. (Foto: Guliver/Getty Images)

Majorarea salariului minim reprezintă o formă mascată de taxare suplimentară, din cauza creșterii forțate a contribuțiilor și impozitelor plătite (crește baza de impozitare). (Foto: Guliver/Getty Images)

Noi ne-am uitat în jurul nostru cu ochiul intervenționistului (încă nostalgic după comunism) și am luat toate prostiile de la ei: split-tva, salariul minim, fonduri suverane de stat, bănci de dezvoltare de stat, subvenții, ajutoare de stat, politică monetară expansionistă, dezvoltare prin îndatorarea statului. (Foto: Guliver/Getty Images)

În lipsa proiectelor publice de investiții în infrastructură, sectorul lucrărilor de construcții de drumuri și autostrăzi înregistrează o scădere a veniturilor cu 16% în ultimul an, respectiv 43% în ultimul deceniu. (Foto: Guliver/Getty Images)

În acest articol am analizat evoluția companiilor mari - care înregistrează venituri peste 1.000.000 de euro - în ultimul deceniu. (Foto: Guliver/Getty Images)

Dacă vedeți că a scăzut productivitatea totală a factorilor în România să nu credeți că aceasta se întâmplă pentru că a fost adus aici de către străini un capital de o calitate scăzută. Calitatea capitalului adus după 1989 este cu mult mai bună decât cea a capitalului înlocuit, indiferent de forma capitalului. (Foto: Guliver/Getty Images)

Un proiect de investiție cu profitabilitate mică nu face sens din punct de vedere economic, dacă investiția este semnificativă, riscurile sunt majore și costul de finanțare este volatil. Vorba unui prieten, antreprenorii care se implică în asemenea proiecte de investiții joacă minesweeper cu ochii închiși pe o miză foarte mică. (Foto: Guliver/Getty Images)

Un renumit profesor american, considerat de New York Times şi de revista Time cel mai bun profesor de economie din lume, a spus la București că o viitoare criză economică ar putea fi cauzată doar de deciziile greșite ale guvernanţilor. (Foto: Guliver/Getty Images)

Dobânda e un preț al banilor și orice reglementare trebuie făcută cu multă grijă, este de părere consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu. (Foto: Guliver/Getty Images)

La o eventuală criză care va apărea undeva într-o economie mare, țările cu dezechilibre mai mici vor avea o capacitate mai mare de a contracara recesiunile cu care se vor confrunta. (Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

În opinia mea, cele 11 „argumente” nu sunt altceva decât idei sau afirmații conduse pentru a arăta – în mod eronat – că dacă este ceva de reproșat cooperării dintre politicile macroeconomice, atunci acestea sunt de reproșat politicii monetare. (Foto: Guliver/Getty Images)

Salariul minim pe economie reprezintă elementul central al programului de guvernare PSD-ALDE. Este filozofia păguboasă a abordării de stânga, cum că bunăstarea poate crește dintr-o decizie de la centru. Că traiul „mai bun” poate fi obiectul și subiectul unei politici publice. (Foto: Guliver/Getty Images)

Să nu ne mirăm dacă în acest an vom atrage tot către zero fonduri europene (pur și simplu pentru că este nevoie de cofinanțare a proiectelor europene de la bugetul de stat, iar sumele respective nu prea există), dacă nu vom construi (din nou) niciun metru de autostradă, iar investițiile străine private vor rămâne la minime istorice și concentrate către vestul României. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

O nouă paradigmă a prețurilor, diferită de aceea din perioada 2014 – septembrie 2017, cu care ne obișnuisem, capătă contur în acest sfârșit de toamnă. (Foto: Guliver/Getty Images)

Articolul domnului Socol publicat recent în paginile Ziarului Financiar şi intitulat “Lecţii de macroeconomie – false argumente legate de sustenabilitatea creşterii economice” se doreşte o argumentare riguroasă a modelului economic actual de evoluţie, din păcate nu pot spune dezvoltare, a României. (Foto: Guliver/Getty Images)

În acest articol arăt că dacă, într-o democrație tânără cu instituții slabe, unul și același partid guvernează în virtual toate fazele ascendente ale ciclului de afaceri și de fiecare dată promovează politici fiscale prociclice, atunci apar trei efecte negative grave. (Foto: Guliver/Getty Images)

Multă pricepere și carte nu-ți trebuie ca să umfli cu pompa ceva ce se va dezumfla de 1000 de ori mai repede când va crăpa. Pentru că orice om cu scaun la cap știe că nu se pune problema în termeni dacă vom suferi o cădere, ci când se va întâmpla asta și cât de pregătiți ne va prinde (Octav Ganea-Inquam Photos).

„Scandalos! În ultimii 10 ani investitorii străini au repatriat din România venituri de zeci de miliarde de euro!" E o afirmație care mă mir că nu a apărut pe nicio pagină de ziar cu litere îngroșate și mari, sau că nu a fost încă rostită de nicio personalitate cu o agendă populistă.

„Mi se întâmplă adesea să-mi întreb prieteni, cunoștințe, oameni educați, de un anumit nivel, unde au fondul de pensii pilonul II, iar ei să-mi răspundă că nu știu. Există niște zone de întuneric din care trebuie să ieșim” , spune numărul 1 al unuia din cei mai importanți jucători de pe piața asigurărilor de viață. Care a fost cea mai inspirată investiție a Emiliei Bunea, ce sfaturi dă tinerilor, aflați într-un interviu acordat Republica.

Pilotul și-a păstrat calmul și a organizat evacuarea pe aripi și pe fuselaj a tuturor pasagerilor, care în final au fost salvați. Ce s-a întâmplat cu pilotul? În loc să fie felicitat pentru modul în care a acționat, a fost oprit de la zbor și a suferit și alte consecințe. (Foto Guliver/Getty Images)

De ce sunt statele (inclusiv cel din România) tot mai „grase”?

De curând au apărut în presă articole subliniind două idei referitoare la intermedierea financiară (definită ca raportul dintre creditul privat și PIB) din România: (i) suntem țara cu cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană; și (ii) aceasta a tins să scadă după criza economică din 2008, ajungând de la 39 la sută în perioada 2009-2011 la aproape 29 la sută în 2016. (Foto: Guliver/Getty Images)

Lucian Croitoru și-a lansat cartea intitulată „Despre economie cu și fără formule”, publicată la Curtea Veche Publishing în aprilie 2017.

Dacă toți pretendenții de bani publici ar fi realizat faptul că banii nu îi cer statului, ci altor contribuabili, sau altor pretendenți de bani publici, am fi avut o țară mai avansată economic, capabilă prin dezvoltare să plătească remunerații mai bune. (Foto : Inquam Photos / George Călin)

Pe lângă efectele dureroase, crizele economice au și beneficii. Unul dintre aceste beneficii este acela că momentele cruciale, cum sunt crizele, ne obligă să analizăm la ce anume din stocul nostru de cunoaștere trebuie renunțat, din cauză că e greșit, și ce anume trebuie adăugat. (Foto: Guliver Getty Images)

„Este ca în cazul unui tsunami când se retrag apele. Unii oameni se ascund, alții inconștienți admiră steluțele de mare de pe fundul oceanului. Din păcate cei din urmă sunt mereu guvernanții noștri” (Foto Guliver/Getty Images)

TVA de 20%, impozit pe dividende de 5%, contribuție de pensie pentru toate veniturile din activități independente, un nou sistem de taxe locale sunt măsurile cu cel mai mare impact din noul Cod fiscal. (Foto Guliver Getty Images)

În ţara noastră, conform datelor Eurostat, 24% dintre tinerii sub 25 de ani nu lucrează şi nici nu studiază sau urmează un program de calificare profesională. Adică stăm ceva mai slab decât media UE (22,2%) şi semnificativ sub nivelul atins de Germania (sub 8%).

Deciziile bugetare cu caracter electoral luate de Parlament şi de precedentul Guvern în ultimele şase luni au făcut din România „o ciudăţenie” în context european. (Foto Guliver Getty Images)