Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce deosebire este între Iordache Altăîntrebare și Montesquieu de Bahlui? Radio Erevan răspunde

Tudorel Toader

Foto: Inquam Photos

Ce deosebire este între Iordache Altăîntrebare și ministrul Tudorel? Radio Erevan e de părere că Iordache nu răspundea la întrebările care i se puneau, în vreme ce actualul ministru al Justiției răspunde la întrebări care nu i se pun.

L-a întrebat cineva pe ministrul Tudorel dacă trebuie evaluați de urgență procurorul general Lazăr și procurorul-șef DNA Kovesi? Nu, a răspuns el că e musai.

Zdruncinați sufletește, Lazăr Și Kovesi i-au cerut sfatul dacă e cazul să-și dea amândoi demisia? Nicidecum, le-a zis el, preventiv, că poate cugetă lăuntric și și-o dau.

S-a dus în Parlamentul European ca să spună Comisiei de Libertăți Civile, fără să i-o ceară cineva, că „OUG 13 n-a fost în sine o problemă, populația a reacționat că ordonanța a fost adoptată la 10-11 seara”. Carevasăzică, respingerea pe fond a acestei ordonanțe de către CSM, DNA, Parchetul General, DIICOT, Înalta Curte de Casație și Justiție – fac și acestea parte din populație, nu? –, pancartele și scandările cât se poate de clare și sugestive din Piețe, identificând favorizarea infractorilor prin zisa ordonanță, sunt trecute sub tăcere cu rea-știință de reprezentantul României. Pentru ministrul Justiției române, sute de mii de compatrioți s-au speriat de OUG 13 pentru că făceau pipi în pat noaptea când erau mici.

Mai mult, OUG 13 a generat ceva „mult mai important decât protestele societății civile, pentru evoluția statului de drept” zice dl Toader: decizia CCR, la sesizarea lui Tăriceanu, potrivit căreia procurorii nu pot ancheta pe viitor miniștri care adoptă acte normative. „Fiecare putere să rămână în matca ei constituțională”, încheie acest Montesquieu de Bahlui.

Da? Și dacă un ministru ia șpagă ca să împingă o hotărâre de guvern, cum de atâtea ori se întâmplă, cine-l anchetează, magnificus rector Tudorel? Curtea Constituțională? Parlamentul? Colegii lui din Guvern? Matale, nu, că sunteți ocupat cu anchetarea lui Lazăr și Kovesi...

În Parlamentul European n-a mințit numai ministrul Tudorel. A făcut-o și Gabriel Liiceanu, afirmând că Liviu Dragnea ar fi declarat „explicit, la un post de televiziune săptămâna trecută: «Trebuie să ne concentrăm pe demiterea procurorului-șef DNA, pe demiterea doamnei Kovesi»”. Ca jurnalist, știu foarte bine că Dragnea n-a spus public niciodată așa ceva. În schimb, ministrul Tudorel, liberal de rit Tăriceanu, CCR în cap cu vechiul și distinsul țucălar PSD Dorneanu, căruia îi vine tare greu să-i zică lui Dragnea că nu poate fi premier, precum și majoritatea din Parlament, prin gura unor Șerban Nicolae, Nicolicea și cine-o mai sări pe interval, spun asta în fiecare zi, în cor sau cu schimbul.

Așa cum m-am temut din ziua abrogării ei, OUG 13 a fost doar o șarjă diversionistă, menită parcă să consume forța de reacție a oamenilor. Atacul blindatelor și aviației hoților de partid și de stat e acum în plină desfășurare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult