Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce se întâmplă în Afganistan după plecarea americanilor. Umbra talibană se apropie de Kabul

Afganistan fără americani

Foto: Profimedia Images

Într-una din nopţile trecute, în Herat, unul dintre cele mai mari oraşe din Afganistan, liniştea a fost spartă de un glas care striga: „Allahu Akbar”. Curând, altele i s-au alăturat şi, până la urmă, mii de voci s-au unit în acelaşi strigăt.

Nu a fost vorba de vreun atac sinucigaş, nici de o chemare la luptă împotriva necredincioşilor. La fel cum făcuseră părinţii lor, în secolul trecut, strigându-şi solidaritatea şi dreptul la independenţă în faţa trupelor sovietice, locuitorii Heratului, în faţa înaintării forţelor talibane, şi-au găsit pentru o clipă solidaritatea împotriva acestui grup venit din negura Evului mediu şi din taberele de refugiaţi din Pakistan, unde au fost îndoctrinaţi în studiul Coranului,

În ciuda cheltuielilor exorbitante pe care Statele Unite şi aliaţii lor le-au făcut pentru a crea un stat funcţional cu capitala la Kabul, jertfelor omeneşti, pregătirii forţelor armate afgane şi lucrărilor de infrastructură realizate aici, se pare că, pentru ca Republica să supravieţuiască în Afganistan, e nevoie¸ într-adevăr, de o minune divină.

Dacă în ultimii ani, guvernul din Kabul controla circa o jumătate din teritoriul naţional, restul fiind în stăpânirea diverşilor seniori ai războiului care se ocupau cu producerea şi traficul de stupefiante şi al talibanilor, odată cu retragerea trupelor americane şi aliate, forţele guvernamentale au ajuns în situaţia de a mai putea controla doar capitalele provinciale şi câteva oraşe, până şi punctele de frontieră ajungând în mâinile „studenţilor în Coran”. Numai că, vineri la prânz, Zaranj, capitala provinciei sudice, Nimroz, a căzut în mâinile acestora, talibanii plimbându-se trufaşi prin oraş în Humvee-urile cu care armata SUA cadorisise forţele naţionale afgane.

O simplă comparaţie a forţelor militare aflate la dispoziţia guvernului afgan cu cele talibane ar indica o victorie facilă a celor dintâi: 310.000 oameni înarmaţi cu tehnică occidentală, inclusiv avioane de luptă şi elicoptere, şi antrenaţi de NATO, împotriva a circa optzeci de mii de jihadişti fanatici, dotaţi cu AK-47 sovietice şi ceea ce au mai putut achiziţiona de pe piaţa neagră, 5 miliarde de dolari cheltuieli militare ale Kabulului, aproape toate acoperite de Washington, faţă de venituri totale de circa 1 miliard de partea cealaltă. Totuşi, situaţia din teren contrazice calculele de pe hârtie, iar preşedintele Aşraf Ghani a învinovăţit retragerea „intempestivă” a Statelor Unite pentru înaintarea talibană. De altfel, situaţia din Irak anterioară cuceririlor făcute aici de Statul Islamic arăta oarecum similar.

Motivele pentru care SUA nu au reuşit să creeze un stat funcţional în Afganistan sunt multiple şi se datorează, în parte, inabilităţii de a convinge localnicii de beneficiile unui sistem democratic, dar şi corupţiei endemice a autorităţilor afgane. Nu trebuie uitată nici istoria internă sângeroasă a secolului XX afgan, când nesfârşitele revolte şi conspiraţii l-au determinat pe fiecare din liderii afgani să îşi stabilească aceleaşi ţinte: păstrarea independenţei, modernizarea ţării (de la drumuri, la învăţământ), clarificarea statutului femeilor, care erau lipsite de aproape toate drepturile, inclusiv la educaţie şi... propria supravieţuire.

E greu de spus dacă talibanii vor stăpâni iarăşi Afganistanul, însă e sigur că aici se dezvoltă iarăşi o nebuloasă jihadistă care va echivala în monstruozitate Statul Islamic. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred ca sunt destule țări “tip Afganistan” in lume, probabil că majoritatea in Africa: Somalia, Republica Centraafricana, altele, chiar dacă situațiile din teren sunt diferite. M-as hazarda sa spun ca și Coreea de Nord este tot “un fel” de Afganistan, unul in care talibanii au învins de mult și complet. Cred ca este imposibil de răspuns la întrebarea ‘ce-ar fi mai bine sa întreprindă in astfel de cazuri restul lumii?’ Sa intervină abrupt pt “normalizarea” situațiilor acestor teritorii? Sau sa-și limiteze strict intervențiile la intrajutorarea cu mijloace de trai a populației suferinde?(lasand haosul sa-și urmeze cursul pentru a ajunge la un moment dat intr-un echilibru de orice fel). Cred ca nivelul de inteligenta specifica a omenirii nu a ajuns la punctul in care răspunsuri corecte la astfel de întrebări sa poată fi găsite.
    • Like 0
  • profun check icon
    O cauză, probabil cea mai importantă, a amplificării nemaiîntâlnite a extremismului islamic este politica trufaș-agresivă a occidentului, promovată de niște personalități depășite intelectual de rolul și puterea de care au avut impresia că se pot folosi așa cum vor, după instaurarea dezechilibrului de forțe, apărută odată cu prăbușirea blocului comunist.

    Din nefericire, impotența intelectuală dar războinică nu dă semne că va fi înlocuită prea curând cu înțelepciunea unor lideri de anvergură. Dimpotrivă...
    • Like 0
  • Suma imensa bagata de SUA in Afganistan ,nu sa dus in educatie ci in armament. Daca bagau cei 1000 de miliarde in infraszructura si educatie in cei 20 de ani , Afganistan arata ca Elvetia acum. Dar pe americani ii doare fix in basca de cetatenii . Lor nu le pasa nici macar de proprii cetateni , si crezi ca le pasa de niste afganistani. Ei voiau controlul , doar ca sa stranga Iranul intr-un cleste , intre Afganistan si Iraq. Nu mai prezentati america ca un inger pazitor , ca nu ii asa. Sa nu uitam ca americanii ii sustineau pe acesti "medievali" prin anii '70 impotriva sovieticilor. Atunci erau buni talibanii?
    • Like 3


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult