Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce se întâmplă în Afganistan după plecarea americanilor. Umbra talibană se apropie de Kabul

Afganistan fără americani

Foto: Profimedia Images

Într-una din nopţile trecute, în Herat, unul dintre cele mai mari oraşe din Afganistan, liniştea a fost spartă de un glas care striga: „Allahu Akbar”. Curând, altele i s-au alăturat şi, până la urmă, mii de voci s-au unit în acelaşi strigăt.

Nu a fost vorba de vreun atac sinucigaş, nici de o chemare la luptă împotriva necredincioşilor. La fel cum făcuseră părinţii lor, în secolul trecut, strigându-şi solidaritatea şi dreptul la independenţă în faţa trupelor sovietice, locuitorii Heratului, în faţa înaintării forţelor talibane, şi-au găsit pentru o clipă solidaritatea împotriva acestui grup venit din negura Evului mediu şi din taberele de refugiaţi din Pakistan, unde au fost îndoctrinaţi în studiul Coranului,

În ciuda cheltuielilor exorbitante pe care Statele Unite şi aliaţii lor le-au făcut pentru a crea un stat funcţional cu capitala la Kabul, jertfelor omeneşti, pregătirii forţelor armate afgane şi lucrărilor de infrastructură realizate aici, se pare că, pentru ca Republica să supravieţuiască în Afganistan, e nevoie¸ într-adevăr, de o minune divină.

Dacă în ultimii ani, guvernul din Kabul controla circa o jumătate din teritoriul naţional, restul fiind în stăpânirea diverşilor seniori ai războiului care se ocupau cu producerea şi traficul de stupefiante şi al talibanilor, odată cu retragerea trupelor americane şi aliate, forţele guvernamentale au ajuns în situaţia de a mai putea controla doar capitalele provinciale şi câteva oraşe, până şi punctele de frontieră ajungând în mâinile „studenţilor în Coran”. Numai că, vineri la prânz, Zaranj, capitala provinciei sudice, Nimroz, a căzut în mâinile acestora, talibanii plimbându-se trufaşi prin oraş în Humvee-urile cu care armata SUA cadorisise forţele naţionale afgane.

O simplă comparaţie a forţelor militare aflate la dispoziţia guvernului afgan cu cele talibane ar indica o victorie facilă a celor dintâi: 310.000 oameni înarmaţi cu tehnică occidentală, inclusiv avioane de luptă şi elicoptere, şi antrenaţi de NATO, împotriva a circa optzeci de mii de jihadişti fanatici, dotaţi cu AK-47 sovietice şi ceea ce au mai putut achiziţiona de pe piaţa neagră, 5 miliarde de dolari cheltuieli militare ale Kabulului, aproape toate acoperite de Washington, faţă de venituri totale de circa 1 miliard de partea cealaltă. Totuşi, situaţia din teren contrazice calculele de pe hârtie, iar preşedintele Aşraf Ghani a învinovăţit retragerea „intempestivă” a Statelor Unite pentru înaintarea talibană. De altfel, situaţia din Irak anterioară cuceririlor făcute aici de Statul Islamic arăta oarecum similar.

Motivele pentru care SUA nu au reuşit să creeze un stat funcţional în Afganistan sunt multiple şi se datorează, în parte, inabilităţii de a convinge localnicii de beneficiile unui sistem democratic, dar şi corupţiei endemice a autorităţilor afgane. Nu trebuie uitată nici istoria internă sângeroasă a secolului XX afgan, când nesfârşitele revolte şi conspiraţii l-au determinat pe fiecare din liderii afgani să îşi stabilească aceleaşi ţinte: păstrarea independenţei, modernizarea ţării (de la drumuri, la învăţământ), clarificarea statutului femeilor, care erau lipsite de aproape toate drepturile, inclusiv la educaţie şi... propria supravieţuire.

E greu de spus dacă talibanii vor stăpâni iarăşi Afganistanul, însă e sigur că aici se dezvoltă iarăşi o nebuloasă jihadistă care va echivala în monstruozitate Statul Islamic. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred ca sunt destule țări “tip Afganistan” in lume, probabil că majoritatea in Africa: Somalia, Republica Centraafricana, altele, chiar dacă situațiile din teren sunt diferite. M-as hazarda sa spun ca și Coreea de Nord este tot “un fel” de Afganistan, unul in care talibanii au învins de mult și complet. Cred ca este imposibil de răspuns la întrebarea ‘ce-ar fi mai bine sa întreprindă in astfel de cazuri restul lumii?’ Sa intervină abrupt pt “normalizarea” situațiilor acestor teritorii? Sau sa-și limiteze strict intervențiile la intrajutorarea cu mijloace de trai a populației suferinde?(lasand haosul sa-și urmeze cursul pentru a ajunge la un moment dat intr-un echilibru de orice fel). Cred ca nivelul de inteligenta specifica a omenirii nu a ajuns la punctul in care răspunsuri corecte la astfel de întrebări sa poată fi găsite.
    • Like 0
  • Suma imensa bagata de SUA in Afganistan ,nu sa dus in educatie ci in armament. Daca bagau cei 1000 de miliarde in infraszructura si educatie in cei 20 de ani , Afganistan arata ca Elvetia acum. Dar pe americani ii doare fix in basca de cetatenii . Lor nu le pasa nici macar de proprii cetateni , si crezi ca le pasa de niste afganistani. Ei voiau controlul , doar ca sa stranga Iranul intr-un cleste , intre Afganistan si Iraq. Nu mai prezentati america ca un inger pazitor , ca nu ii asa. Sa nu uitam ca americanii ii sustineau pe acesti "medievali" prin anii '70 impotriva sovieticilor. Atunci erau buni talibanii?
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult