Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ce spun companiile despre economia circulară? Idei de la Flip Sustainability in Business Talks

Flip

În luna octombrie, Flip, tânărul start-up românesc care încurajează economia circulară și practicile responsabile de consum prin recondiționarea electronicelor pe care le reintroduc pe piață ca noi, a organizat primul eveniment propriu, dedicat soluțiilor oferite de economia circulară companiilor din România - Flip Sustainability in Business Talks.

În cadrul evenimentului s-au împărtășit idei, exemple de bune practici dar și provocări cu privire la un mediu de afaceri mai sustenabil, și despre tranziția către o economie circulară în companiile din România. În plus, Flip a lansat și rezultatele unui studiu despre gradul de familiaritate al companiilor din România cu principiile economiei circulare, realizat pe un eșantion de 631 de companii, ce poate fi descărcat gratuit: https://flip.ro/business/sustainability-event-2023.

Implementarea unor strategii de sustenabilitate

Fiecare companie este diferită, astfel că primul pas în creionarea unei strategii de reducere a impactului asupra mediului trebuie să pornească de la analizarea riscurilor, care, odată identificate, pot deveni oportunități ce vor prezenta cele mai bune soluții pentru fiecare afacere în parte, consideră Luminița Roșca, General Manager Stratos. În plus, sustenabilitatea este pentru companiile care au o viziune pe termen lung, adaugă aceasta.

Este nevoie și de un pas în spate și de evaluarea strategiei: adesea, sustenabilitatea este văzută ca un adiacent, însă aceasta trebuie integrată în strategia globală de business, adaugă Magdalena Caramilea, Sustainability Director Autonom.

Schimbarea în companii vine din ambele direcții: și de la conducere, și de la angajați

Adesea, în companiile mari, schimbarea poate veni de jos în sus, punctează Alexandru Laibăr, Executive Director CERC, dând exemplul companiilor care au implementat colectarea selectivă sau evenimente de schimb sau reparare a electronicelor de mici dimensiuni la inițiativa angajaților. Magdalena Caramilea a vorbit și despre diferența dintre climat și cultură în cadrul companiilor, unde prima se referă la acțiuni punctuale implementate, în timp ce cultura se construiește cu exemple de la nivelul managementului unei companii, care trebuie să identifice motivațiile angajaților și să-i sprijine.

Aceasta adaugă că în companiile mici sau start-ups, schimbarea este mult mai ușoară, datorită ADN-ului agil al acestor companii, pe când în companiile mari, cu proceduri și structuri împământenite, procesul va fi mai anevoios. Cosmina Gurneanu, Regional Marketing Director SEE & MEA la UiPath, dă exemplul propriei companii, în care nevoia de sustenabilitate a venit din partea echipei IT, din cauza ratei mari de înnoire a echipamentelor specializate.

Economia circulară, o tranziție necesară

Economia circulară este un activator al sustenabilității, consideră Luminița Roșca, iar Constantin Damov, Co-Founder Green Group, adaugă că aceasta contribuie la completarea cercului sustenabilității prin acțiuni precum repararea sau reutilizarea, adesea scăpate din vedere în favoarea reciclării, de exemplu. Gradul de circularitate a scăzut la nivel global, ajungând la 7.2% anul conform Circular Gap Index, adaugă acesta, iar pentru România, procentul este de 1-2%.

Cu toate acestea, sustenabilitatea necesită investiții din partea companiilor, iar economia circulară, deși nu este nici ieftină, dar nici scumpă, consideră Alexandru Laibăr, adăugând că în timp, pentru companii va deveni mai costisitor să nu treacă la un model de economie circulară. Aceste strategii trebuie să se regăsească și în cererile de finanțare, însă economia circulară trebuie să devină bancabilă, spune Constantin Damov, care consideră că este nevoie și de intervenția autorităților publice în acest sens.

Beneficii și motivații în adoptarea economiei circulare

Angajații companiilor trebuie să fie încurajați să adopte obiceiuri mai sustenabile, consideră Lelia Mancaș, Marketing, Communication & CSR Director Edenred, care dă exemplul achiziționării de telefoane recondiționate de Flip ca beneficiu extra-salarial.

În plus, și clienții companiilor trebuie motivați pentru a-și crea un obicei din sustenabilitate, spune Dan Palage, Retail Director eMAG, care adaugă că educarea pornește și de la consilierii din magazine care motivează clienții explicându-le beneficiile, iar printr-un efect de ripple, contribuie, împreună, la un mod mai responsabil de consum.

Programul de buyback implementat de Flip și eMAG în toate showroom-urile din țară ale retailerului reprezintă, pentru Dan Palage, o încununare a eforturilor celor două companii în promovarea sustenabilității și a smart shopping-ului, ce contribuie, în același timp, la reducerea cantității de e-waste. Modul simplu, rapid și 100% digital în care se desfășoară procesul aduce un plus de valoare, iar clienții pot folosi suma primită pentru orice achiziție din portofoliul eMAG, reprezentând un beneficiu suplimentar.

Iulia Dorobanțu, Co-Founder Charger.ro, consideră că tranziția către economie circulară este văzută de companii ca având beneficii financiare, de marketing, însă sunt puține companii care își doresc aceste soluții pur din dorința de a reduce amprenta de carbon. În schimb, acolo unde economia circulară e fost implementată, deja dă rezultate: în cazul UiPath, spune Cosmina Gurneanu, în jur de 250 de telefoane deja au fost vândute către Flip în regim buyback, recondiționate și reintroduse în circuit, iar o parte au revenit chiar în cadrul companiei, dar au fost redirecționate și către alte ONG-uri, inclusiv Fundația UiPath.

Transparență, informare și educație

Deși tot mai multe instituții financiar-bancare oferă soluții de finanțare pentru proiecte verzi, companiile trebuie să identifice soluțiile cele mai bune pe care să le integreze cererilor de finanțare, consideră Alina Saiu, Department Manager - Sustainable Finance in Corporate Raiffeisen Bank.

Însă nu doar implementarea acestor acțiuni este necesară, ci și raportarea, care este obligatorie pentru companiile cu peste 500 de angajați, iar, începând cu anul 2026, și pentru companiile cu peste 250 de angajați. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a lansat recent Codul Sustenabilității, și o platformă pe care vor fi disponibile toate rapoartele de sustenabilitate, spune Gabriela Ciulacu Bițan, consilier. Rapoartele de sustenabilitate sunt un tool de informare ce nu arată doar acțiunile de sustenabilitate întreprinse de companii, dar este și un instrument ce asigură transparența, atât pentru alte companii, parteneri cât și pentru publicul larg, adaugă Sarah Maria Joițoiu, Group Head of Sustainability eMAG.

Acestea și multe altele au fost ideile despre sustenabilitate și economie circulară discutate în cadrul Flip Sustainability in Business Talks, însă consensul general al celor prezenți a fost că este, încă, nevoie de educație cu privire la mediu și sustenabilitate pentru ca tot mai multe companii să adopte obiceiuri, practici, proceduri mai responsabile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Atata tam-tam pentru o afacere care promite profituri mult mai mari decat investitia. Deci acadeaua cu gust de morcov...
    • Like 0
  • Mare trebuie sa fie foamea de bani din presa: a ajuns Republica.ro sa faca reclama la electronice second-hand (un soi de "toale rupte gata la 3 franci bucata" apud Cilibi Moise - "jurnalistii" fireste ca nu au habar de cine a fost el, dar poate printre cititori sunt vreunii mai stiutori de carte)
    Vreti "economie circulara"? Pai luptati contra programului "rabla". Sau contra noilor reglementari UE pentru incalzire si poluare. Sau acolo va piere curajul?
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult