Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce ție îți place, altuia nu-i face

CTP

Dumitru Buzatu, despre purtarea măștii: „Nu cred că mă protejează”. Spune asta în condițiile creșterii dătătoare de fiori a numărului de contaminări, de internări la ATI și de morți pe zi.

Cum îi e felul, jupânul PSD Vaslui se gândește la propria-i protecție, nicio clipă la a celor din jur. Căci masca obișnuită mai degrabă te împiedică să-i infectezi pe alții. Dacă toți am purta măști și am respecta distanțarea fizică, asta ar ține loc de vaccin anticorona. Însă dacă unul singur nu poartă mască și se înghesuie într-un grup de purtători de măști, poate să-i îmbolnăvească pe mulți.

În afară de gândirea Buzatu, „ideologia” antimască mai exhibă două cugetări: „masca îmi face rău, mă sufocă” și „virusul e vlăguit sau nu există, masca e o botniță pusă mie de guvern”. Aceeași idee călăuzitoare: ceilalți nu mă interesează, important sunt eu.

La contactul dintre două societăți cu nivel diferit de civilizație, cea inferioară își însușește mai întâi nu ce e bun în societatea superioară. Ieșind din comunism, noi am luat de bun individualismul capitalist, indiferența față de soarta semenilor. Libertatea e înțeleasă ca libertatea de a nu-ți păsa de nimeni, inclusiv de tine.

Altruismul predicat de religia comunistă este nomen odiosum. Dar „iubește-ți aproapele” sau măcar „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face” – mai corect, în cazul pandemiei ar fi „ce ție îți place, altuia nu-i face” – , astea sunt dictoane creștine, și creștinismul ortodox e la modă. Zeci de mii de oameni sunt împiedicați cu greu să atingă moaștele Sf. Parascheva, fără să le pese fiecăruia dintre ei ce le pot face altora prin îmbulzeala lor. Credința ar trebui să ducă la portul măștii și respectarea tuturor măsurilor de protecție – și se întâmplă invers.

Dorința de aglomerație, de paranghelie, de luări în brațe și pupături sau miserupismul, pur și simplu, s-au manifestat vârtos în ultimele luni. Și nu dau semne să înceteze. Puse sub acoperirea „căldurii” umane care ne-ar caracteriza. Aceasta este cauza principală a umplerii spitalelor cu bolnavi de covid, nu alegerile. Nu virusul, românii omoară alți români. Sub masca iubirii creștine, a nevoii de atingere și de libertate. Care nu e dată jos cu de-afurisenie de luptătorii antimască. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Elon Musk 55 ani

După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Citește mai mult

mancare - canicula

Printre multele întrebări pe care schimbarea asta intensă de climă le pune apare și aceea a schimbării întregului sistem personal pe care fiecare îl are în jurul hranei - când și ce cumpărăm, când gătim, ce ținem în frigider, la ce oră mergem la restaurant sau ieșim la terasă. imagine realizată cu AI

Citește mai mult