Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce ție îți place, altuia nu-i face

CTP

Dumitru Buzatu, despre purtarea măștii: „Nu cred că mă protejează”. Spune asta în condițiile creșterii dătătoare de fiori a numărului de contaminări, de internări la ATI și de morți pe zi.

Cum îi e felul, jupânul PSD Vaslui se gândește la propria-i protecție, nicio clipă la a celor din jur. Căci masca obișnuită mai degrabă te împiedică să-i infectezi pe alții. Dacă toți am purta măști și am respecta distanțarea fizică, asta ar ține loc de vaccin anticorona. Însă dacă unul singur nu poartă mască și se înghesuie într-un grup de purtători de măști, poate să-i îmbolnăvească pe mulți.

În afară de gândirea Buzatu, „ideologia” antimască mai exhibă două cugetări: „masca îmi face rău, mă sufocă” și „virusul e vlăguit sau nu există, masca e o botniță pusă mie de guvern”. Aceeași idee călăuzitoare: ceilalți nu mă interesează, important sunt eu.

La contactul dintre două societăți cu nivel diferit de civilizație, cea inferioară își însușește mai întâi nu ce e bun în societatea superioară. Ieșind din comunism, noi am luat de bun individualismul capitalist, indiferența față de soarta semenilor. Libertatea e înțeleasă ca libertatea de a nu-ți păsa de nimeni, inclusiv de tine.

Altruismul predicat de religia comunistă este nomen odiosum. Dar „iubește-ți aproapele” sau măcar „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face” – mai corect, în cazul pandemiei ar fi „ce ție îți place, altuia nu-i face” – , astea sunt dictoane creștine, și creștinismul ortodox e la modă. Zeci de mii de oameni sunt împiedicați cu greu să atingă moaștele Sf. Parascheva, fără să le pese fiecăruia dintre ei ce le pot face altora prin îmbulzeala lor. Credința ar trebui să ducă la portul măștii și respectarea tuturor măsurilor de protecție – și se întâmplă invers.

Dorința de aglomerație, de paranghelie, de luări în brațe și pupături sau miserupismul, pur și simplu, s-au manifestat vârtos în ultimele luni. Și nu dau semne să înceteze. Puse sub acoperirea „căldurii” umane care ne-ar caracteriza. Aceasta este cauza principală a umplerii spitalelor cu bolnavi de covid, nu alegerile. Nu virusul, românii omoară alți români. Sub masca iubirii creștine, a nevoii de atingere și de libertate. Care nu e dată jos cu de-afurisenie de luptătorii antimască. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult