Invitată în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Mirela Nemțanu, CEO Hospice Casa Speranței, a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.
1. Să îmbătrânești în această țară înseamnă...
O greutate, o foarte mare greutate. Și un noroc să ai lângă tine o familie care să te ajute, pentru că altfel nu va fi ceva bine.
2. Ce poate face un om în România, ca să fie sigur că va avea un sfârșit decent? Ce poate face un om tânăr?
Poate sună cinic, dar cred că un om tânăr trebuie deja să înceapă să se gândească la viitorul lui, să-și asigure niște venituri - că se cheamă pensie privată, că se cheamă pensie -, niște venituri care să-i asigure, în momentul în care el va fi în situație de vulnerabilitate, contractarea unor furnizori.
Pentru că, în momentul de față, statul colapsează în a ajuta.
3. Să îmbătrânești cu familia sau la azil, ce ați alege?
Ideal e cu familia. Și toate studiile efectuate în direcția asta arată că ideal este cu familia. În schimb, să îmbătrânești cu familia, dar nu neasistat, ci să primești ajutorul necesar.
Noi am făcut la un moment dat un chestionar în rândul pacienților noștri și am vrut să vedem câți dintre ei își doresc să se stingă acasă și câți într-un spital, cum e spitalul nostru. 70% dintre respondenți au spus că vor acasă, dar nu singuri, ci cu ajutorul unui specialist care să-i ajute.
4. Cum puteți să râdeți când sunteți înconjurată de atâta suferință?
Asta este o întrebare pe care și eu și colegii mei care lucrăm în Hospice o primim foarte, foarte des. Și cred că nu râdem, cred că zâmbim și cred că ne încărcăm cu recunoștința pe care o primim de la pacienții noștri, pe care știm că-i ajutăm.
Este o formă de a ne încărca emoțional cu ceea ce știm că facem bine.
5. Cine v-a dat cea mai mare lecție despre viață?
Eu am primit foarte multe lecții de viață în toți anii aceștia de când sunt la Hospice, am vorbit cu mii de pacienți. Și, în momentele acelea finale, consider ca o binecuvântare să ajungi să vorbești cu un om care își petrece ultimele clipe, pentru că atunci am primit cele mai importante lecții de viață.
Și cred că dacă ar fi să mă gândesc la una singură pe care aș vrea să o împărtășesc, ar fi aceea că nimeni nu vrea să fie singur. Pentru că, indiferent cât de puternici am fi la un moment dat sau cât de mult succes am avea în viața noastră, în acele momente finale nu mai contează nici ce mașină ai condus, nici ce casă ai avut, nici ce funcție ai avut.
Contează pe cine ai avut lângă tine și pe cine ai lângă tine. Și ce am văzut la noi, la pacienții noștri: ei când ajung în grija noastră, bineînțeles cea mai mare durere este cea fizică, colegii mei medici intervin și reușesc să controleze durerea. Iar când durerea fizică dispare, durerea sufletească rămâne principala.
Cea mai mare teamă a lor este să nu fie singuri.
6. Vă sperie mai mult moartea sau bătrânețea?
Am realizat că moartea mea nu mă sperie. Mă sperie, în schimb, moartea celor dragi, mă sperie teribil. Bătrânețea cred că e o binecuvântare, dacă ajungi să o trăiești sănătos. Deci răspunsul este între: mă sperie moartea celor dragi.
7. Eroul dumneavoastră este...
Nu am un erou, am foarte mulți eroi, oameni pe care i-am văzut la noi (n.a. la Hospice). Și, dacă ar fi acum să mă refer la o categorie de eroi, ar fi mamele copiilor care sunt la noi. Mamele copiilor care au un copil într-un stadiu incurabil, grav, și mamele care și-au pierdut copilul.
Pentru mine, sunt eroine.
8. Cel mai improbabil voluntar pe care l-ați întâlnit a fost...
E interesant că la Hospice avem voluntari de toate vârstele. Dar un voluntar care îmi vine acum în minte și care este chiar un om extraordinar: cineva care și-a pierdut soția la noi, la spitalul nostru de la Brașov, și ca o formă de vindecare a sa, a început să vină la noi să voluntarieze.
Și pentru că aspectul îl ajuta, la un moment dat a devenit oficial Moș Crăciunul nostru. Și de atunci este nelipsit la toate petrecerile de Crăciun care se desfășoară la Brașov, pentru copii este Moș Crăciun de la Brașov.
Și în egală măsură a început la un moment dat să alerge, la peste 70 de ani, și este nelipsit la noi, la alergările noastre. Este Moș Crăciun, este cel mai atipic Moș Crăciun și voluntar pe care îl avem. Și ce apreciez la el teribil este că a pornit această nevoie de voluntariat din nevoia proprie de a se vindeca.
9. Este domnul Pașca un „bun samaritean”?
E o capcană în care nu o să cad, pentru că nu îl cunosc și nu pot să decid eu dacă este un om bun sau rău. Eu sunt convinsă că a fost mânat de cele mai bune intenții. Dar revin la ce am spus, cred că trebuie să avem în vedere - chiar și atunci când facem bine, chiar și atunci când avem cele mai bune intenții - cum îi protejăm pe cei de care avem grijă.
10. Ce le spuneți românilor care ar vrea să ajute, dar nu știu cum?
Le spun să ajute. Peste tot avem nevoie de tot felul de lucruri. Este suficient să te uiți un pic în comunitatea ta și vei descoperi cu siguranță un om bolnav, un om singur, un om năpăstuit.
Dar le spun să aibă grijă și cum ajută și unde ajută. Dar să nu-și înfrâneze această dorință. Să ajute.
Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.