Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cea mai rafinată tortură

 Există o secvență în filmul lui Michael Haneke, „Funny Games”, care mi-a revenit mereu în minte în anii scurși după 1989.

Cei doi adolescenți demenți, sociopați până la sadism, torturează bestial, fizic și psihic, o familie, tată, mamă și băiețelul lor, peste care au intrat în casa de vacanță de pe malul lacului.

Prizonierii nu sunt capabili de niciun gest eroic, nu apare niciun salvator providențial, nu se petrece niciun miracol. Caznele continuă fără pauză. Până când, brusc, cei doi monștri tineri dispar. Ca și cum n-ar fi fost. Tatălui și mamei nu le vine să creadă. Le trebuie câtva timp până când îndrăznesc să răsufle ușurați și să se miște liber. Și atunci, de nicăieri, vine spre ei o minge de golf – crosa de golf fusese folosită ca unealtă de cei doi chinuitori. E semnul că n-au plecat și că vor apărea din nou, mai groaznici. Osândiților le fusese aplicată cea mai rafinată tortură – iluzia libertății.

Îmi amintesc senzația că înaintez printr-un spațiu necunoscut, ireal, din clipa în care, pe 21 decembrie 1989, am pășit de pe trotuar pe carosabilul Pieței Romane, străbătut de primii demonstranți. Cu ei am început să strig „Jos Ceaușescu!”. Ani în șir nu mi-a venit să cred că sunt liber. Că dihania roșie lăsase să-i scape din labe România și Estul european. Nu-mi puteam șterge gândul că totul e o înscenare crudă și că tovarășii se vor ivi din nou, ca să ne reia în stăpânire.

Obsesia a devenit realitate: mingea de golf mi s-a rostogolit la picioare în dimineața zilei de februarie în care Rusia a invadat Ucraina. Mingea nu avea nas sau sprâncene, avea însă o gură oarbă, care rânjea: „Konieț maskirovka! Ne-am întors!”.

În Moldova, uneltele lui Putin au câștigat teren la alegeri. Sprijinul occidental se clatină, Ucraina face față din ce în ce mai greu mașinii de tocat rusești în care e îndesată, pe lângă ucraineni, carne de tun din întreaga Rusie, cât cuprinde, la nesfârșit. Republicanii blochează miliardele pentru Ucraina, Trump e deasupra lui Biden în sondaje. Ura împotriva Americii și democrațiilor explodează odată cu rachetele din Gaza. Silită să aleagă între Ucraina, Europa și relația cu China plus Orientul Apropiat, opțiunea Statelor Unite mă înfioară în ce ne privește. 

15 noiembrie este ziua eternă în care muncitori și studenți ai Brașovului au respirat adânc, pentru noi toți, aerul libertății în întunericul sufocant al dictaturii. Când au ieșit în stradă, acei români știau că înfruntă o forță infinit mai puternică și mai bine înarmată decât ei. Că îi pasc temnița, torturile și moartea. Și totuși, au ieșit la luptă.

Acum, în locul mingii dure de golf, mă lovește în cap, din ce în ce mai des, întrebarea: de va fi să vină ziua, noi, noi cei de azi, vom fi în stare?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult