Oana Martha Igrișan

Cristina este inginer de mediu și deține multiple certificări internaționale în domeniu. În plus, este vicepreședinta Comitetului de Supraveghere al Global Reporting Initiative, una dintre cele mai importante organizații globale în domeniul raportării și al dezvoltării durabile.

În trenul care mă ducea din micul oraș de provincie spre universitate, se întâmpla mereu ceva magic. Nu era dată să urc fără să cobor cu poveștile secrete ale vecinilor de compartiment. Își ventilau viețile cu o sinceritate dezarmantă, iar eu doar ascultam. foto: vasa / Alamy / Profimedia

Într-un studiu publicat în The Lancet, prof. David Nutt și echipa sa au folosit tehnici de analiză multicriterială pentru a evalua impactul negativ al mai multor droguri asupra utilizatorilor și societății. Concluzia a fost șocantă: alcoolul a fost clasat drept cel mai nociv drog, din cauza impactului său larg asupra comunității și mediului social. Foto: Layton Thompson/ Imperial College London/ SWNS/ Profimedia

Dacă copilul tău se confruntă cu adicții, automutilare, lucruri complicate și grele, ce trebuie să îi transmiți tău nu este ceva de genul „este prea mult petru mine, este insuportabil”, ci mai degrabă „îmi pare atât de rău că ești atât de tulburat și voi găsi o modalitate de a te ajuta”. Asta este ceea ce copilul are nevoie să simtă: „suntem împreună în asta, putem trece prin asta împreună”, explică dr. Beth Mosley

„Unii tinerii nu se pot autoregla și se manifestă prin comportamente dificile... creierul lor superior este deconectat, nu pot învăța pentru că creierul lor gânditor nu mai este conectat la creierul inferior, al emoțiilor . Așa că le spun familiilor și profesorilor că s-ar putea să aibă un copil care este într-un corp de adolescent, dar părți ale creierului lui se comportă mai mult ca ale unui copil de doi sau trei ani. O parte din munca ta ca adult este să le oferi mai multe dintre acele lucruri pe care le-ai fi oferit unui copil de doi sau trei ani. Sună bizar, dar trebuie să o faci...”, spune dr. Beth Mosley într-un interviu pentru habits by Republica.

Consumul de droguri a publicăînceput să țină capul de afiș cu subiectele de interes pentru marele public după ce a avut loc o dramă care a lăsat urme adânci în conștiința colectivă. Consumul de droguri ilegale este însă o părticică mică a unei povești mult mai ample – adicția - care are și justificări perfect legale la mijloc și care produce tragedii similare în umbra cotidianului. Foto: Paul Hart / imageBROKER / Profimedia

În timp ce tehnologia avansează și accesul la jocurile de noroc devine din ce în ce mai ușor, dependența de acestea devine o problemă tot mai presantă în societate. Din ce în ce mai mulți oameni sunt atrași în spirala jocurilor de noroc, iar consecințele pot fi devastatoare. De la pierderi financiare până la distrugerea relațiilor personale, dependența de jocurile de noroc afectează o gamă largă de persoane, indiferent de vârstă, gen sau statut socio-economic.

„Suntem atât de obișnuiți cu telefonul și tehnologia încât este un adevărat șoc să nu o putem folosi. Totuși, copiii se reîntorc in Retezat în ciuda lipsei semnalului și a rețelelor de socializare și spun că este cea mai tare tabără.” Foto: Olga Kolos / Alamy / Alamy / Profimedia

Noreena Hertz este scriitoare, profesor universitar și om de televiziune. Conform publicației The Observer este „unul dintre cei mai influenți lideri de opinie ai momentului” iar revista Vogue o consideră „una dintre cele mai puternice femei din zilele noastre”. Foto - Marc Nolte/ Humanitas.ro

„Nu poți trage de un cursant să facă exerciții sau să lucreze cu 100 de kilograme pentru că-i distrugi coloana.” Foto: Profimedia