Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Al doilea atac armat în masă în doar 48 de ore în Serbia: opt oameni au murit și 14 au fost răniți. UPDATE

atac serbia

Opt persoane au fost ucise și cel puțin 14 rănite într-un atac armat în orașul Mladenovac, la sud de Belgrad, a anunțat presa locală, citată de BBC și The Guardian.

UPDATE: Președintele Serbiei a anunţat revizuirea condiţiilor pentru eliberarea permisului pentru deţinerea de arme uşoare. Obiectivul este reducerea numărului de permise port-armă de la aproximativ 400.000 la „nu mai mult de 30.000-40.000”, scrie Reuters.

UPDATE: Atacatorul, un bărbat în vârstă de 21 de ani, a fost prins și arestat.

STIREA INITIALA

Atacatorul, care încă nu a fost prins, ar fi tras cu o armă automată dintr-un autovehicul în mișcare în apropierea unui sat la circa 60 de kilometri sud de Belgrad.

Imaginile de la fața locului arată că ofițerii de poliție opresc mașini la punctele de control în timp ce încearcă să-l localizeze pe bărbatul înarmat. Un elicopter, drone și mai multe patrule de poliție îl caută pe suspect.

Incidentul armat vine după ce miercuri un băiat de 13 ani a împușcat mortal nouă persoane și a rănit șapte la o școală din Belgrad, apoi s-a predat.

Ministrul de interne Bratislav Gasic a descris cel mai recent atac armat din Serbia drept un „act terorist”.

Potrivit presei locale, după o ceartă petrecută noaptea târziu în curtea unei școli de lângă Mladenovac, suspectul, despre care unele publicații locale spun că este un bărbat în vârstă de aproximativ 20 de ani, s-a întors cu o pușcă de asalt, a deschis focul și a continuat să tragă la întâmplare asupra oamenilor dintr-o mașină în mișcare.

În 2019 se estima că în Serbia există 39,1 arme de foc la 100 de persoane, fiind a treia țară din lume, după SUA și Muntenegru, după numărul de arme la 100 de locuitori, scrie BBC.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Marta check icon
    Al doilea, dar voi nu ați scris despre primul
    • Like 0

Îți recomandăm

Ayatollah Ali Khamenei Teheran / sursa foto: Profimedia

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile coordonate SUA-Israel, de sâmbătă dimineața, de la Teheran. Presa de stat iraniană notează că Ali Khamenei a fost ucis în biroul său, în primele ore ale zilei de sâmbătă, în timp ce „își îndeplinea îndatoririle”. Presa de stat iraniană a anunțat, de asemenea, că fiica, ginerele și nepotul ayatollahului au fost uciși într-un atac.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Totalitarismul feroce al conducerii Iranului este echivalent cu totalitarismul nazist, care nu a cedat nici când a murit Hitler; în locul național-socialismului, religia musulmană dusă la extrem. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice = SS. Disprețul și cruzimea cu care omoară zeci de mii de iranieni, demne de Führer.

Citește mai mult

Violenta domestica / sursa foto: Profimedia

Știu cum arată o casă în care o femeie a fost lovită, pentru că, în aproape 30 de ani de muncă în protecția copilului, am intrat în destule case în care aerul era prea greu ca să respiri normal. Case în care copiii vorbeau în șoaptă, fără să li se ceară. Case în care mama trăgea mâneca în sus și spunea că s-a lovit de ușă, cu ochii în pământ, în timp ce copilul se uita fix la mine, de parcă voia să-mi spună altceva, dar învățase deja că tăcerea e mai sigură decât adevărul.

Citește mai mult

Steag Iran / sursa foto: Profimedia

Mă amuză specialiştii care explică, cu un zâmbet doct şi o hartă colorată în spate, că ştiu exact ce va urma în Orientul Mijlociu. Dacă ar fi fost atât de simplu, şahinşahul ar fi murit pe tron, Khomeini ar fi rămas un exilat pitoresc într-o Franţă în care intelectualii de stânga îi adulau pe revoluţionari, iar experţii occidentali nu ar mai fi fost nevoiţi să îşi rescrie memoriile explicând cum „semnalele existau” şi în 1979, dar n-au fost interpretate corect.

Citește mai mult