Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, aduce în atenția publicului încă un tânăr cercetător care din pasiune, prin muncă și perseverență contribuie prin cerctările pe care le desfășoară la îmbunătățirea vieții noastre.
Stimate domn cercetător Răzvan Ghiarasim, care este funcția pe care o ocupați în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași și care a fost traseul dumneavoastră educațional, ce studii ați urmat?
În prezent, la vârsta de 29 de ani, lucrez ca asistent de cercetare științifică în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași. Fac parte din departamentul IntelCentru (Centrul de Cercetări Avansate pentru Bionanoconjugate și Biopolimeri), unde activez de aproximativ 7 ani. Domeniul meu de interes este dezvoltarea de nanosisteme inovatoare pentru aplicații biomedicale, în special pentru livrarea țintită de medicamente. Am absolvit Facultatea de Chimie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde am urmat studiile de licență și master, iar doctoratul l-am realizat la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”. Teza mea de doctorat a fost axată pe dezvoltarea de nanosisteme inteligente pentru detectarea și tratarea diferitelor tipuri de cancer, o direcție de cercetare pe care o continui și astăzi.
Ce v-a motivat să alegeți o carieră în cercetare? Cum ați ajuns să lucrați la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași?
De mic am fost atras de ideea de a înțelege „cum funcționează lucrurile” la nivel microscopic, iar mai târziu am descoperit pasiunea pentru chimia materialelor și potențialul ei uriaș în biomedicină. Pentru mine, cercetarea a reprezentat dintotdeauna o formă de libertate intelectuală, un spațiu în care curiozitatea devine un instrument de lucru. Am ajuns la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași într-un mod firesc, dar și pasionat: am început printr-o perioadă de voluntariat de aproape doi ani, timp în care am învățat enorm și am înțeles cum se desfășoară activitatea de cercetare într-un mediu profesionist. Această experiență mi-a confirmat că aici este locul potrivit pentru mine, așa că am decis să-mi continui drumul prin studii doctorale în cadrul aceluiași institut, pas care a marcat începutul carierei mele științifice.
Sunteți cercetător în cadrul unui proiect PNRR-I8 cu titlul: „Multifunctional hybrid 3D architectures based on hollow GaN nano-micro-tetrapods for advanced application” cu acronimul: MultiPodGaN. Ce a însemnat pentru dumneavoastră această oportunitate?
Proiectul MultiPodGaN a reprezentat o oportunitate extraordinară de a mă implica într-o echipă interdisciplinară, unde fizica, chimia și ingineria materialelor se completează reciproc. Pentru mine, acest proiect a însemnat atât o provocare profesională, cât și o confirmare a direcției pe care am ales-o. M-a ajutat să-mi extind competențele experimentale și să colaborez cu cercetători din alte domenii, învățând cum se poate traduce cercetarea fundamentală în aplicații concrete.
Dacă ar fi să vă referiți la cercetările pe care le-ați făcut până acum, care sunt cele mai relevante realizări științifice ale dvs.?
Printre cele mai importante realizări aș menționa dezvoltarea unor nanosisteme polimerice de tip micelar, capabile să transporte selectiv medicamente antitumorale, precum și publicarea rezultatelor în reviste internaționale de specialitate. Totodată, participarea la colaborări internaționale și la stagii de cercetare în străinătate mi-a oferit o perspectivă globală asupra modului în care se face știință la cel mai înalt nivel.
Ce presupune munca dvs. în cadrul acestui proiect?
În cadrul proiectului mă ocup de sinteza și caracterizarea nanomaterialelor hibride, precum și de optimizarea condițiilor de obținere a arhitecturilor 3D pe bază de tetrapozi de GaN (nitrură de galiu). Activitatea mea implică experimente complexe, analize structurale și colaborarea constantă cu ceilalți membrii ai echipei pentru a integra aceste materiale în aplicații avansate.
Care sunt principalele rezultate obținute până în prezent în cadrul acestui proiect?
Până în prezent, în cadrul proiectului am reușit dezvoltarea unor platforme hibride capabile să încorporeze structurile de GaN, obținând materiale stabile, omogene și bine definite morfologic. Aceste rezultate reprezintă o bază solidă pentru etapele următoare, în care ne concentrăm pe valorificarea acestor structuri încărcate cu GaN în aplicații funcționale, cu potențial atât în dezvoltarea de senzori avansați, cât și, de ce nu, în aplicații biomedicale. O parte dintre aceste rezultate au fost deja prezentate la conferințe internaționale și sunt în curs de publicare în reviste de specialitate, confirmând impactul științific și relevanța direcției de cercetare abordate.
Ce provocări întâmpinați în munca de cercetător și cum le depășiți?
Cea mai mare provocare este incertitudinea, faptul că, uneori, un experiment pregătit săptămâni întregi nu oferă rezultatul dorit. Am învățat însă că fiecare eșec aduce o informație valoroasă, iar răbdarea și perseverența sunt esențiale. Sprijinul colegilor și atmosfera colaborativă din institut ajută enorm în a depăși momentele dificile.
Care considerați că sunt calitățile esențiale ale unui cercetător de succes?
Cred că perseverenţa, curiozitatea și spiritul critic sunt fundamentale. Un cercetător trebuie să fie capabil să gândească liber, dar și să accepte feedback-ul și să lucreze în echipă. De asemenea, pasiunea autentică pentru descoperire și dorința de a contribui la progresul științei sunt motorul oricărui succes în cercetare.
Ce abilități sunt necesare pentru a excela în acest domeniu?
Pe lângă o bază solidă de cunoștințe, este esențial să ai abilități experimentale, gândire analitică, creativitate și o bună capacitate de adaptare. Comunicarea științifică, scrisă și orală, este, de asemenea, foarte importantă, mai ales în proiectele internaționale. În plus, gestionarea timpului și capacitatea de a lucra sub presiune fac adesea diferența între un bun cercetător și unul excelent.
Ce i-ați recomanda unui tânăr care dorește să urmeze o carieră în cercetare, mai ales în domeniul Dvs.? Care sunt avantajele și provocările acestui drum?
„L-aș încuraja să fie curios, răbdător și să nu se teamă de greșeli. Cercetarea nu e un drum ușor, dar este unul plin de satisfacții pentru cei pasionați de cunoaștere. Avantajul major este libertatea de a explora idei noi, de a contribui la ceva care poate schimba lumea. Provocarea principală este că rezultatele vin în timp, nu peste noapte, dar tocmai acest proces face ca totul totul să fie valoros”.
Care sunt planurile dumneavoastră de cercetare pe viitor? Există proiecte noi sau direcții de cercetare pe care le considerați importante?
„Pe termen scurt, îmi propun să continui dezvoltarea de nanosisteme funcționalizate pentru aplicații biomedicale, în special pentru livrarea țintită de medicamente. De asemenea, intenționez să extind colaborările internaționale și să contribui la noi proiecte interdisciplinare care combină chimia polimerilor, nanotehnologia și biologia celulară. Cred cu tărie că viitorul cercetării este în colaborare și în deschiderea către noi perspective”.
Mulţumindu-vă pentru sinceritatea dvs. şi pentru impactul pe care acest interviu îl poate avea asupra tinerilor care vor să aleagă o carieră de cercetător, vă urăm în continuare energie şi vitalitate pentru a realiza tot ceea ce v-aţi propus, pentru noi descoperiri ştiinţifice, menite să contribuie la însănătoşirea bolnavilor, la crearea de medicamente şi mai eficiente. Mult succes în continuare!
au contribuit: Prof. univ. dr. Elena-Brânduşa STEICIUC, director Centrul COACH USV și Drd. Oana-Andreea GROSU, consilier psiholog
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.