Roxana Filip este profesor universitar la Facultatea de Medicină și Științe Biologice (FMSB) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Ea ocupă, de asemenea, funcția de coordonator al Laboratorului de diagnostic al tuberculozei și Biologie Moleculară, unde desfășoară activități de cercetare și coordonare academică. De asemenea, universitara suceveană face parte - ca responsabil al domeniului Medicină - și din Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH USV*) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, asigurând sesiuni de mentorat pentru studenții, doctoranzii și tinerii cercetători din domeniul în care excelează.
Dacă ar fi să își traducă activitatea într-o imagine simbolică, prof. univ. dr. habil. Roxana Filip ar alege atât microscopul, cât și diagnosticul molecular. În viziunea ei, microscopul reprezintă începuturile unei specialități care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimele decenii, oferind primele imagini și dovezi ale existenței microorganismelor. Totodată, ea subliniază că în prezent diagnosticul microbiologic se realizează din ce în ce mai mult prin metode moleculare, capabile să identifice rapid un număr mare de agenți etiologici – bacterii, virusuri, fungi – prin testarea multiplex. Impactul acestor metode este, după cum afirmă, major pentru pacient, întrucât rezultatele pot fi obținute în numai două ore, comparativ cu câteva zile în cazul metodelor clasice. Chiar dacă primul microscop datează din 1683, iar colorațiile diferențiale au fost descrise acum mai bine de un secol, prof. univ. dr. Roxana Filip evidențiază că acestea continuă să fie folosite și astăzi, oferind informații esențiale în special pentru inițierea antibioterapiei.
De-a lungul carierei sale de cercetător, prof. Roxana Filip a obținut rezultate notabile în domeniul diagnosticării tuberculozei și al rezistenței la antibiotice. Ea afirmă: „În fiecare etapă a dezvoltării mele ca cercetător am raportat rezultate în premieră pentru zona de est a României.”.
Unul dintre cele mai spectaculoase momente de cercetare a fost descoperirea identității dintre două tulpini de Salmonella – una izolată la Iași și cealaltă la Mexico City. „Cele două aveau același pattern dovedit prin electroforeză în câmp pulsant”, explică ea, amintind că această descoperire a avut loc la începutul anilor 2000, într-o perioadă în care tehnicile moleculare păreau încă un vis îndepărtat. „Astăzi, însă, sunt o realitate de care ne bucurăm în multe laboratoare de diagnostic”, adaugă ea, evidențiind impactul uriaș pe care noile metode îl au asupra pacienților și a întregului domeniu al microbiologiei clinice.
Prof. univ. dr. habil. Roxana Filip își amintește cu claritate momentul în care a înțeles potențialul transformator al tehnologiilor moderne, precum PCR-ul rapid, în eficiența diagnosticului de laborator. Primele sale experiențe cu această metodă au avut loc încă din perioada doctoratului, în 1996, la Royal London Hospital din Londra. Acolo a lucrat la partea personală a tezei și a început să studieze mecanismele de rezistență ale tulpinilor de Klebsiella oxytoca izolate din unități de terapie intensivă din Europa, reușind să caracterizeze gena bla OXY. „Primele teste PCR le-am realizat când am lucrat la partea personală a tezei de doctorat, în 1996, la Royal London Hospital”, mărturisește ea. Un alt moment definitoriu s-a produs câțiva ani mai târziu, în 1999, când a fost invitată ca profesor la Cuernavaca, Mexic, în laboratorul Institutului de Sănătate Publică. Atunci a aplicat tehnologia PCR pe tulpini izolate din zona de est a României, reușind să caracterizeze mecanismele de rezistență și să publice primele rezultate în reviste cotate ISI.
Pentru universitara suceveană îmbinarea activității medicale clinice cu cercetarea academică și coordonarea activităților universitare nu este o contradicție, ci o formă de complementaritate firească. Ea subliniază faprul că „medicina și microbiologia se întrepătrund, prin constituirea echipei formate din clinician și medic de laborator/microbiolog”, evidențiind importanța colaborării interdisciplinare în beneficiul pacientului și al progresului științific.
În ceea ce privește filosofia ei profesională, prof. univ. dr. habil. Roxana Filip rezumă calitatea unui medic și cercetător într-un triptic de valori fundamentale: „Competență, caracter, serendipiditate – calitatea de a fi un spirit pregătit să observe.” Această viziune îi ghidează activitatea și explică modul în care reușește să mențină echilibrul între practica medicală, activitatea didactică și cercetarea științifică. Pentru ea, calitățile esențiale ale unui cercetător de succes în medicina modernă și microbiologia aplicată derivă chiar din modul în care și-a construit cariera. „Cred că explicația constă în modul în care m-am format”, mărturisește ea, amintind începuturile din 1991, când, imediat după absolvirea Facultății de Medicină, a susținut concurs pentru un post de preparator universitar la catedra de Microbiologie a U.M.F. Iași și, în același timp, a intrat în programul de rezidențiat. Acea perioadă a reprezentat pentru ea o adevărată școală a organizării: trebuia să își împartă timpul între orele predate studenților și programul intens de formare medicală. În paralel, a fost cooptată în grupul de cercetare privind rezistența la antibiotice, iar în 1993 a prezentat prima lucrare a grupului la Congresul Societății Europene de Microbiologie și Boli Infecțioase de la Sevilla. Reflectând la această experiență, Roxana Filip subliniază că trei concepte au rămas fundamentale pentru întreaga sa carieră: „buna organizare, disciplina muncii și respectarea deadline-urilor”. Aceste valori i-au permis să mențină un echilibru constant între activitatea medicală, universitară și cea de cercetare, confirmând astfel rolul lor decisiv în formarea unui cercetător de succes.
Pentru prof. univ. Roxana Filip, rolul medicului de laborator în cadrul conceptului de diagnostic stewardship este unul central și activ, nu marginal. Ea consideră că specialistul din laborator trebuie să își facă vocea auzită în echipa multidisciplinară. „Medicul de laborator trebuie să se facă auzit în echipa multidisciplinară prin implicare în indicarea analizelor de laborator adecvate, discuții la cazurile clinice și întâlniri periodice cu medicii din alte specialități”, subliniază ea. De asemenea, prof. univ. Roxana Filip promovează o atitudine de colaborare și deschidere, rezumată într-o convingere pe care o repetă adesea: „A întreba nu înseamnă a ști mai puțin, ci a colabora pentru binele pacientului.” Explicând conceptul, ea arată că diagnostic stewardship înseamnă „a indica testul potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul optim”. Dacă aceste condiții sunt respectate, afirmă cercetătoarea, se poate crește semnificativ șansa unui diagnostic rapid și se poate reduce considerabil timpul de așteptare pentru pacient.
Cu peste 45 de publicații și mai mult de 1000 de citări în ResearchGate, prof. univ. dr. habil. Roxana Filip are o perspectivă clară asupra modului în care pot fi inspirați viitorii profesioniști ai medicinei să îmbrățișeze cercetarea clinică. „Motivarea pentru studenți se află în interiorul lor. Asta e prima condiție.” Totuși, motivația intrinsecă trebuie însoțită de îndrumarea unui profesor pasionat, capabil să împărtășească din cunoștințele și experiența sa. „Găsirea unui mentor pasionat care să împărtășească cunoștințele” este, în opinia sa, un element-cheie. La acestea se adaugă alegerea unei idei și a unui subiect de cercetare relevante, capabile să conducă la „rezultate cuantificabile și cu utilitate practică.”
Experiența ultimilor ani - marcată de pandemie și de numeroase prezentări științifice susținute în domeniul diagnosticului tuberculozei și restructurării sistemului medical - i-a întărit Roxanei Filip o convingere esențială: „Împreună suntem mai puternici.” În ceea ce privește viitorul diagnosticării în spitale, ea subliniază rolul decisiv al tehnicilor moleculare. „Pandemia a demonstrat că este posibil să fie folosite la scară largă și în laboratoarele clinice”, afirmă ea, arătând că acestea nu mai reprezintă o soluție de viitor îndepărtat, ci un instrument prezent și aplicabil în practica medicală curentă.
Adresându-se tinerilor profesioniști și cercetători care aspiră la excelență, dar simt presiunea și dificultățile sistemului, Roxana Filip oferă un sfat simplu, dar puternic: „Trebuie să ne fixăm idealuri înalte și să ne străduim să le menținem, indiferent de ceea ce se întâmplă în jur.” Acesta este, pentru ea, motorul unei cariere care îmbină perseverența, reziliența și aspirația către performanță autentică.
Au contribuit:
Prof. univ. dr. Elena- Brândușa Steiciuc, Director Centrul COACH-USV
Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.