O bună parte din cercetarea pe care o finanțăm cu toții e, de fapt, o formă de bifă. Deci, fără fond. Iată de ce ar trebui să ne pese tuturor. foto: Profimedia

În cadrul unei serii dedicate promovării cercetării și oamenilor care o construiesc, Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător – COACH USV* din Regiunea de Nord-Est a României prezintă cercetători ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și rezultatele activității lor științifice. Prin aceste dialoguri, proiectul își propune să aducă mai aproape de public poveștile din spatele cercetării, contribuțiile științifice cu impact și oamenii care transformă curiozitatea în cunoaștere.

În arheologia contemporană, trecutul nu mai este scos la lumină exclusiv prin excavare, ci și prin tehnologie, analiză de date, modele digitale și imagini invizibile ochiului liber. Unul dintre cercetătorii care utilizează aceste instrumente pentru a redefini modul de investigare a trecutului este Andrei Asăndulesei, lector universitar și arheolog specializat în metode non-invazive de cercetare a siturilor arheologice.

„Eu cred că norocul nu vine întâmplător; ni-l construim prin muncă și planificare. La primul meu interviu la Amdocs am fost întrebat ce face un proiect să aibă succes, iar răspunsul meu a fost simplu: planificarea. Am primit oferta, iar ulterior am aflat că motoul companiei era «If you fail to plan, you plan to fail».”

„Să nu se teamă de eșec, este doar o etapă, nu un obstacol. Curajul, chiar și în doze mici, deschide cele mai multe uși”, transmite tinerilor viitori antreprenori.

„În prezent, la vârsta de 29 de ani, lucrez ca asistent de cercetare științifică în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași. Fac parte din departamentul IntelCentru (Centrul de Cercetări Avansate pentru Bionanoconjugate și Biopolimeri), unde activez de aproximativ 7 ani. Domeniul meu de interes este dezvoltarea de nanosisteme inovatoare pentru aplicații biomedicale. ”

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Roxana Elena Gheorghiță este un nume tot mai sonor în cercetarea științifică românească, fiind șef de lucrări la Facultatea de Medicină și Științe Biologice (FMSB) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Pentru Ema Corodescu-Roșca, opțiunea pentru o carieră academică a fost conturată încă din perioada liceului, fiind influențată de pasiunea profundă pentru geografie

Proiectele I8 din PNRR: susținerea inovației și cercetării pentru o tranziție verde și digitală în România