Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Când zborurile se opresc, cine îi aduce pe români acasă? Trei mecanisme de protecție pentru turiști

Zboruri romani / sursa foto: Funky Travel

sursa foto: Funky Travel

În ultimii ani, călătoriile nu mai înseamnă doar vacanțe, fotografii pe Instagram și planuri făcute cu luni înainte. Înseamnă și incertitudine. Spații aeriene închise peste noapte, conflicte regionale, falimente ale companiilor aeriene sau crize globale care pot bloca mii de oameni departe de casă.

În astfel de momente apare o întrebare simplă, dar esențială: cine are responsabilitatea reală de a-i aduce pe oameni acasă?

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) spune că România are nevoie urgentă de un sistem clar de protecție pentru turiști. Nu unul improvizat de la caz la caz, ci mecanisme permanente, similare celor existente deja în alte state europene.

Organizația propune trei instrumente concrete:

  • un fond de garantare pentru agențiile de turism,
  • un fond de garantare pentru biletele de avion,
  • și un fond de repatriere pentru situații de criză.

Ideea de bază este simplă: dacă oamenii călătoresc, statul și industria trebuie să aibă un sistem care să îi protejeze atunci când lucrurile scapă de sub control.

Ce se întâmplă acum când apare o criză

În situațiile recente în care transportul aerian a fost blocat, agențiile de turism au fost cele care au intervenit primele. Conform obligațiilor legale, ele au suportat primele trei nopți de cazare pentru turiști și au încercat să organizeze prelungirea șederii până la reluarea curselor comerciale.

În paralel, agențiile au căutat soluții de transport alternative pentru a-și respecta obligațiile contractuale de repatriere. Problema este însă mai profundă.

Legea prevede repatrierea turiștilor doar atunci când transportul comercial devine din nou disponibil. Nu există însă reguli clare pentru situațiile în care spațiul aerian rămâne blocat perioade lungi și ar fi nevoie de curse speciale charter organizate pentru repatriere. Astfel de operațiuni depășesc de multe ori capacitatea financiară și logistică a industriei turistice. Pe scurt: există responsabilități, dar nu există un mecanism funcțional pentru crize majore.

Cazul Blue Air: 280.000 de români rămași fără bani

Una dintre cele mai clare dovezi ale vulnerabilității sistemului a fost falimentul companiei aeriene Blue Air. Potrivit datelor citate de ANAT, aproximativ 280.000 de pasageri au pierdut peste 90 de milioane de euro după prăbușirea companiei.

În multe state europene există deja mecanisme de protecție pentru astfel de situații. ANAT propune un model inspirat din sistemul danez, unde fiecare pasager contribuie cu aproximativ 1 euro pentru fiecare segment de zbor, creând astfel un fond care poate acoperi pierderile în cazul falimentelor sau blocajelor din industrie.

Fondul de garantare pentru agențiile de turism

Un alt proiect susținut de ANAT este Fondul de Garantare pentru agențiile de turism, inspirat din modele europene similare.

Scopul este clar: niciun turist să nu mai piardă bani atunci când apar situații excepționale sau insolvențe în industrie.

Potrivit organizației, proiectul a fost prezentat în repetate rânduri autorităților în ultimii ani, însă nu a fost tratat ca prioritate de foștii miniștri ai Economiei și Turismului sau de parlamentarii din comisiile de specialitate. În prezent există însă un dialog cu conducerea actuală a ministerului, iar reprezentanții industriei speră ca mecanismul să devină funcțional începând cu 1 ianuarie 2027.

Fondul de repatriere: câțiva lei pentru siguranța tuturor

Cel mai sensibil punct este însă repatrierea în situații de criză. În prezent, autoritățile pot oferi sprijin consular și coordonare, dar organizarea efectivă a unor zboruri speciale depinde de decizii politice punctuale și de fonduri de urgență ale Guvernului. În ultimele zile, mai multe state europene au organizat astfel de zboruri pentru cetățenii lor blocați în diverse zone ale lumii, unele dintre operațiuni fiind finanțate direct de guverne.

ANAT propune crearea unui fond dedicat repatrierilor, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe.

Contribuția ar fi simbolică:

  • aproximativ 0,5 euro pentru fiecare pasager aerian,
  • și 0,5 euro pentru fiecare turist transportat cu autocarul.

Sume mici, dar care în timp ar putea crea o rezervă financiară suficientă pentru intervenții rapide atunci când românii au nevoie să fie aduși acasă.

Întrebarea simplă pentru turiști:

Ați plăti câțiva lei în plus la biletul de transport pentru a ști că, în cazul unei crize majore, există un mecanism care vă poate aduce acasă în siguranță?

Articol publicat inițial pe FunkyTravel.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Românii nu ar plăti nimic în plus. Nu plătesc polițe storno. Plătesc RCA-ul cel mai ieftin oferit de niște țepari. Nu plătesc parcările pe unde umbla în lume. Nu plătesc un loc in Wizz și fac haos în avion schimbând locurile înainte de decolare. Se țigănesc pentru orice mărunțiș, apoi își cheltuie ultimii gologani la pacanele sau pe un pet de bere no-name. Bleah!!!
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Altă idee socialistă prin care să se plătească bani în plus din care să se salveze turiștii nesăbuiți pe banii altora și pe deasupra să mai hrănească și niște bugetari cu șefii lor sinecuriști, numiți politic, că doar așa merg treburile pe la noi.
    Asta în loc să învețe oamenii să fie responsabili legat de destinația și compania pe care o aleg, că așa e stânga și mai ales asta neo-marxistă cu big government.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult