Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Chiar și dacă este aprobat, referendumul lui Nicușor Dan va fi „doar” un semnal politic

Nicușor Dan - Foto: Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

Foto: Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

Eu nu cred că referendumul local anunțat de Nicușor Dan e per total e o idee proastă. Ceea ce nu exclude că e un gest politic, făcut de un om politic, cu scop politic. Și ceea ce nu e neapărat rău, dar din cauza asta trebuie luat cu un grăunte de sare. Mie îmi dă sentimente amestecate, dar la adunare îmi dă pe plus:

1. Referendumul/ consultarea pe temele astea sunt anunțate din iunie, imediat după alegerile locale, nu văd de unde vine surpriza (bine, poate din faptul că cineva face ce chiar a zis că face).

2. E un referendum consultativ! Nu trebuie să uităm asta. Pe lângă asta, chiar și dacă este aprobat, va fi „doar” un semnal politic. El va trebui să se traducă ulterior în modificări legislative, care să treacă prin Parlament - nu știu dacă printr-o Lege a Capitalei sau dacă prin amendarea unei serii întregi de legi (legea 273/2006 privind finanțele publice, codul administrativ și ce-o mai fi pe construcții). Și acolo va conta enorm cum arată viitorul Parlament. Pe partea de impact, cred că poate deveni cam frecție la picior de lemn și dacă trece. Depinde de foarte foarte multe elemente.

3. La partea cu avizele de construcții nu mă pricep, spun doar că, pentru mine, cetățean de București, nu ar strica un pic de abordare unitară la cum arată Capitala. Dar habar nu am dacă se putea o soluție mai bună sau dacă asta va rezolva ceva.

4. Pe partea de bugete. Sunt 1000% de acord cu nevoia de a face ordine pe tema asta. E o țurcă totală ce se întâmplă cu fondurile pentru municipii și cu atât mai mult ce se întâmplă cu fondurile pentru Capitală. Autoritățile locale primesc 0 lei din impozitele pe profit, iar din impozitul pe venit vin cote defalcate + sume de echilibrare, iar sumele de echilibrare (ca și alte subvenții) sunt în pixul guvernamental de foarte multă vreme. De când monitorizez bugete, am văzut nenumărate modele - ba cu sume minimale, ba cu realocări de la MFP, ba cu nu știu ce compensări din Fondul de rezervă. Și de când a făcut Dragnea „revoluție fiscală” + cu centralizarea din vremea Covid, e și mai rău. Practic inclusiv marile primării, despre care avem impresia că sunt „bogate”, au un grad de dependență de guvernul central mult prea mare. Am spus că acest lucru e prost și în 2019, când era doamna Firea, o zic și acum. În condițiile în care nu există surse suplimentare de finanțare cum sunt fondurile europene de coeziune (pentru că e prea bogat), spațiul de manevră e foarte mic pentru investiții suplimentare, iar primăriile sunt mult prea supuse arbitrariului politic al Guvernului și obligate la căciuleală.

5. Descentralizare și specificul Bucureștiului. Eu cred că mișcarea de acum, cel puțin pe partea de finanțe publice locale, nu „ferește” bugetul Capitalei de primarii de sectoare, ci de bunul plac sau de antipatiile guvernului central pentru un primar sau altul. Bucureștiul e altfel și ar trebui tratat altfel. Și ar trebui să i se dea loc de manevră pentru a crește la așteptările cetățenilor lor. (între noi fie vorba, mai toate municipiile ar trebui să aibă mai mult spațiu de manevră).

6. Dar tot la partea de descentralizare/ apropiere de cetățeni, mă întreb dacă nu cumva abordarea bazată pe sectoare (sau poate ceva similar cu primăriile de cartier) nu ar trebui să fie complementară cu partea asta de unificare pe surse de finanțare sau pe autorizații de construire. Cu alte cuvinte, mă întreb cum reușește ND să pornească și o discuție despre care sunt acele servicii și decizii care ar trebui să fie mai aproape de cetățean? Mai ales având în vedere dimensiunea Bucureștiului!

7. Despre legarea de turul 1 al alegerilor prezidențiale am sentimente amestecate, pentru că aș fi vrut și eu mai mult spațiu pentru conversații separate pe teme diferite. Dar deja cred că această toamnă electorală e dominată de alegerile prezidențiale, nu mi se pare neapărat că putem vorbi de o „parazitare” a ciclului electoral. Dimpotrivă, în acest caz cred că, având în vedere dimensiunea „circumscripției”, nu e o idee rea să fie legat acest exercițiu de alte alegeri (și nici nu e primul referendum local care se alipește la alt tip de scrutin).

8. Dezbaterea publică așezată pe aceste teme. Ehei, aici mi se pare că lipsește cu adevărat profunzimea. Aș fi vrut să aud ce înseamnă aceste propuneri, cum arată scenariile, aș fi vrut să văd dezbateri înainte de formularea întrebărilor pentru referendum, ar fi fost super utilă o evaluare a problemelor și o minimă analiză de impact pe soluțiile propuse. Și da, de aici putem în mod legitim să tragem concluzia că e un gest cu risc de populism.

Și mai am un punct, pe care nu l-aș pune pe același palier, pentru că are legătură cu principiul participării publice în sine. Singura situație în care mi se pare că merită respins ab initio un referendum e atunci când merge în direcția restrângerii unor drepturi. Altfel, eu am încredere mare în înțelepciunea colectivă. Mi se pare un pic condescendent să credem că bucureștenii nu vor fi în stare să discearnă între ce e bine și ce e rău, ce e populist și ce nu. Electoratul e ceva mai sofisticat de atât.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pe principiul sa taiem o felie de placinta pentru toti hotii din administratie ( si nu numai) , am faramitat totul ca sa putem avansa nestingheriti cu cumetriile si clientelismul. In opinia mea asta este cea mai importanta schimbare pe care legislativul va trebui sa o faca cat mai curand. Si nu numai la niveul capitalei ci la nivel national. Pa langa economiile la buget , s-ar mai rezolva si problemele acestor doua partide PNL si PSD. Mai ales PSD ... Dar nimeni nu va face asta , pentru ca , PSD si PNL vor avea majoritatea in parlament , chiar daca uniii o sa fie in opozitie si altii la putere. S-a vazut ca in momentul in care a venit vorba de banutii de la Anghel Saligny , au lasat naiba doctrinele si si-au dat mana peste tara. Singura speranta este un presedinte puternic ( nu de la PNL sau PSD) care sa poata pune impreuna o majoritate parlamentara fara PSD. Cred ca PNL poate fi cumva strans cu usa sa participe daca nu au alta varianta.
    Deci madam Lasconi ( nu ca ar fi puternica ...) cu o coalitie de dreapta la guvernare cu majoritate confortabila : USR+PNL+Forta Dreptei +PMP ... sa aiba peste 50% inainte de redistribuire....
    Dupa cum spuneam , nu se va intampla ... poate in 2028 daca USR isi revine din bezmeticeala asta zambitoare si Nicusor candideaza. Cu conditia sa faca treaba la capitala...
    • Like 3
    • @ Radu Bogdan
      Francisc check icon
      Cumetriile și clientelismul sunt singura „politică” a celor două „mari partide” care domină scena politică, domnule Bogdan.

      E prea gustoasă plăcinta banilor publici pentru ca PSD și PNL să renunțe cu una cu două la degustarea ei. Până își revine USR din bezmeticeală (între noi fie vorba, nu înțeleg de ce băieții ăștia „salvatori de țară” i-au tras un bocanc în fund lui Nicușor taman când era mai mare nevoie de el!) mai facem câteva „rotative”...

      Când treaba merge atât de bine, de ce să schimbăm situația? Concordia socială e perfectă. Ei ne dă, noi îi votăm și toată lumea e mulțumită. Noi muncim, nu gândim (asta e o lozincă a muncitorilor IMGB din anii '90!), ei guvernează și fentează, că se pricep al naibii de bine la driblarea democrației.

      Nici vorbă de ideologii sau de „luptă” între liberalism și social-democrație. Aritmetica votului e clară: majoritatea se impune! Îmi pare rău să spun că în România șmecheria e considerată virtute...

      Doamna Lasconi la Cotroceni ar putea fi primul pas spre normalitate (uite cum devin agent electoral)...
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult