Complicitatea ministrului de Interne Petre Tobă

De la moartea polițistului Bogdan Gigină, mă tot abțin să scriu acest text.

Mi-am spus că e mai corect să așteptăm, să vedem ce spune Direcția Națională Anticorupție despre decesul polițistului în timpul unei misiuni de însoțire a ministrului de Interne, Gabriel Oprea, în trafic. Direcție care a înaintat cu ancheta destul de greu pentru că, potrivit unor surse din interior, presiunile nu au lipsit.

Iată ce spun procurorii anticorupție după trei luni de anchetă, timp în care au audiat zeci de persoane:

„Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada menționată, ministrul Oprea Gabriel a fost însoțit în cvasitotalitatea deplasărilor, într-un regim rezervat de lege exclusiv președintelui României, președinților celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrului.

Aceste misiuni includeau deplasările zilnice la sediul Ministerului și cele săptămânale la ședințele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situații deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor. Totodată, poliția rutieră însoțea deplasările la destinații cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuința personală), inclusiv în afara programului de lucru și în zilele nelucrătoare, situații în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgență.

În cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutieră a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București care asigură însoțirea coloanelor oficiale) au fost desemnați lucrători care aveau ca atribuții exclusive însoțirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 polițiști pentru fiecare post (două schimburi și o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziția ministrului, așteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinației.

Din probele administrate rezultă că ministrul Oprea Gabriel realiza în medie aproximativ 5 deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de echipaje ale poliției rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de însoțire a deplasărilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București. Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptățiți la însoțire permanentă conform prevederilor legale.

Prin aceste fapte a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

Deturnarea resurselor poliției rutiere care ar fi trebuit să contribuie la fluidizarea circulației în municipiul București și folosirea acestora pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptățit legal la acest beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalți participanți la trafic, a pus instituția în imposibilitatea de a-și îndeplini una din funcțiile esențiale (supravegherea și controlul circulației pe drumurile publice)”.

Așadar, deturnarea resurselor Poliției Rutiere.

Cine era șef peste Poliția Română, deci și peste Poliția Rutieră, în toată perioada în care Gabriel Oprea a abuzat de zeci de polițiști și de mașini, în timp ce în secțiile de Poliție nu e nici măcar săpun, iar loganurile de la Rutieră sunt măcinate de rugină?

Petre Tobă. Chestorul Petre Tobă. Chestor care, deși știa de toate aceste abuzuri, nu s-a opus. Nu a contribuit la respectarea legii, altfel nu cred că abuzul ar fi continuat atâta amar de vreme.

Dacă Petre Tobă ar fi avut minimul curaj să-i spună lui Oprea „domnule, stai așa, e ilegal”, poate agentul Bogdan Gigină nu ar fi murit.

În aceste condiții, cred că șeful Poliției Române, acum urmașul lui Gabriel Oprea, este complice la batjocură, umilirea oamenilor săi, irosirea resurselor publice. Ce exemplu dai tu ca șef plătit din bani publici tocmai ca să aperi legea?

Și mai sunt câteva probleme la care Petre Tobă nu a găsit rezolvarea: corupția din Poliție, decorarea inutilă a sute de persoane în ultimii ani de către fostul său șef, probabil pentru supunere necondiționată și preaslăvire până greață, criminalitatea organizată din județul Ilfov, unde deține case de sute de metri și terenuri de mii de metri pătrați, potrivit ultimei declarații de avere.

După ce tânărul de 28 de ani a murit câzând în groapă, Petre Tobă ar fi trebuit să fie primul care să-i aducă un omagiu public, așa cum face orice comandant care își respectă oamenii, ar fi trebuit să-și ceară scuze și mai ales să-și dea demisia.

În schimb, a ales să tacă, ascunzându-se de toată lumea. Comportamentul său îl face mai laș decât Gabriel Oprea.

În primele două săptămâni după decesul polițistului, DIGI 24 a prezentat aproape zilnic mărturii năucitoare despre abuzarea polițiștilor de către Gabriel Oprea, confirmate acum de DNA.

L-am sunat atunci pe șeful Poliției, invitându-l la un interviu, la radio. M-a refuzat, însă mi-a transmis printr-o purtătoare de cuvând că cei care au vorbit, cu identitatea protejată, „sunt demult dați afară pentru nereguli”.

„Cum așa, doamnă, acei polițiști vorbesc despre evenimente petrecute recent?” am întrebat, retoric evident.

De atunci, Petre Tobă nu mi-a mai răspuns nici măcar prin intermediari, nici măcar la chestiuni legate de participarea sa la Consiliul JAI.

După moartea lui Bogdan Gigină, au venit acuzațiile de plagiat.

Jurnalista Emilia Șercan a scris pagini întregi despre lucrarea de docotorat a lui Petre Tobă care l-a botezat pe Joseph Stiglitz „Apud Stiglitz Joseph”.

Când Comisia de Etică urma să-i verifice lucrarea, ce să vezi, ministrul Educației a desființat comisia.

Nici de această dată, șeful apărătorilor legii nu a ieșit public să răspundă unor întrebări legitime atâta vreme cât, potrivit legii, în România, doctoratele sunt finanțate de stat, de la buget.

Și mai sunt câteva probleme la care Petre Tobă nu a găsit rezolvarea: corupția din Poliție, decorarea inutilă a sute de persoane în ultimii ani de către fostul său șef, probabil pentru supunere necondiționată și preaslăvire până la greață, criminalitatea organizată din județul Ilfov, unde deține case de sute de metri și terenuri de mii de metri pătrați, potrivit ultimei declarații de avere.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp