Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Concetățeanul nostru, jihadistul

Ce faci când ai impresia că această lume nu îți mai oferă nimic? O arunci în aer și te muți în cea de dincolo.

Suntem europeni prin naștere. Avem valori, reguli de comportament, repere etice. Ne pasă de noi și de ai noștri și, mai presus de orice, ne este dragă viața. Când nu ne place cum arată existența noastră facem tot ce ne stă în puteri să ne schimbăm soarta. 

Încercăm, zi de zi, să fim mai buni, să oferim iubire și grijă familiilor noastre, să ne găsim locul în societate, să stabilim legături cu cei din jur. Ne străduim, de când ne naștem și până când murim, să obținem cât putem de mult de la această lume. Și îi oferim mult. Așa suntem noi.

În jurul nostru se întâmplă astăzi lucruri cumplite. Atentatori sinucigași se detonează în inima Europei în care s-au născut și au crescut. În cluburi și redacții de ziare, oamenii sunt mitraliați în numele religiei islamice de către agresori de aceeași naționalitate ca și ei. Statul Islamic câștigă noi și noi adepți cu pașaport UE. În fiecare dintre aceste cazuri șocul e dublu: pe de-o parte sunt crimele, pe de alta faptul că teroriștii nu vin dintr-o zonă sălbăticită și fanatizată, ci sunt concetățenii noștri europeni.

Un articol publicat anul trecut de jurnalistul danez Jakob Sheikh vorbea despre un terorist care măcelărea oameni în Siria în numele lui Allah. Criminalul de azi, prezentat sub pseudonimul Amir, i-a fost, în copilărie, prieten. 

Amândoi aveau aceeași vârstă, amândoi erau pe jumătate pakistanezi. Amândoi apar în aceeași fotografie de la aniversarea de cinci ani ai lui Jakob. Amândoi se află, într-o alta, pe aceeași stradă din Danemarca: Jakob pe jos, Amir pe bicicletă. Este aproape insuportabil gândul că omul care ar arunca azi în aer întreaga lume civilizată sufla în copilărie în lumânări de tort sau se distra în timpul liber cu prietenii în fața unei mascote. Nu este singurul astfel de caz. 

Acești tineri s-au născut în societatea occidentală. Nu au trăit însă cu adevărat în ea, nu i-au internalizat valorile și, chiar dacă acestea au existat, nu i-au simțit beneficiile. Pentru ei, această lume nu oferea nimic

Jurnalista Julia Ioffe scrie într-o anchetă excepțională despre alți tineri scandinavi care s-au fanatizat, au fugit și murit în Siria, nu înainte de a comite atrocități de care nimeni nu i-ar fi crezut capabili în viața lor de dinainte. Unii se născuseră în religia musulmană, alții s-au convertit la islam mai târziu, însă cu toții au sfârșit prin a ucide în umbra steagului negru al ISIS. Ancheta, publicată sub titlul „The Mothers of ISIS”, le reconstituie povestea de viață prin ochii mamelor pe care le-au lăsat în urmă. Cu un hău de durere în suflet, un munte de vinovăție în spate, supuse oprobriului public, femeile vorbesc despre fiii lor, ucigașii ISIS.

Experții în de-radicalizare, oameni care încearcă în ultimii ani să îi scoată pe acești tineri din transa fanatică, vorbesc despre similitudini de biografie. În majoritatea cazurilor este vorba despre băieți care au crescut fără tată sau al căror tată a fost ca și absent din viața lor. Au început să petreacă timp în găști care comiteau infracțiuni mărunte. Unii, nu toți, fuseseră diagnosticați cu diferite tulburări de comportament sau de învățare, unii, nu toți, consumaseră în decursul adolescenței lor droguri. Erau angajați în slujbe mărunte sau nu aveau nicio ocupație. Nu aveau nicio perspectivă. Apoi s-a întâmplat ceva. S-au lăsat de vechile obiceiuri. Au început să meargă la sală și să facă arte marțiale. Au căpătat o lumină în ochi.

Aidoma teroriștilor proveniți din enclavele musulmane din Franța, acești tineri s-au născut în societatea occidentală. Nu au trăit însă cu adevărat în ea, nu i-au internalizat valorile și, chiar dacă acestea au existat, nu i-au simțit beneficiile. Pentru ei, această lume nu oferea nimic, în interiorul ei erau niște nimeni.

Și a apărut cineva. Cineva care le-a dat mai întâi atenție, iar apoi un scop și o șansă la măreție. Cineva care le-a sucit mințile până când au început să creadă că vor primi tot ceea ce nu avuseseră vreodată și mai mult de atât de la instanța supremă, în fața căreia toți oamenii sunt fire de nisip. I-a făcut să creadă că sunt eroi care luptă pentru musulmanii asupriți, că măcelul pe care îl fac este o datorie sfântă, de la care doar lașii se dau în lături. Brusc nu mai erau nimeni. Brusc deveniseră cineva.

Fascinația pentru faptele de arme

Profesorul olandez Mark van Vugt, doctor în psihologie, vorbește într-un articol publicat online despre „efectul războinicului”, tradus prin fascinația pe care bărbații o au pentru faptele de arme. În ciuda posibilității de a muri, războiul dă „unui bărbat tânăr șansa de a obține statutul de erou pentru el și familia lui și, prin aceasta, accesul la faimă, femei și sex. Cele 72 de virgine oferite drept recompensă pentru jihadiștii uciși în luptă reprezintă o metaforă a acestei recompense. Mai mult decât atât, participarea la război asigură o experiență memorabilă prin crearea de legături cu tineri care gândesc la fel, similară, poate, cu cea oferită la asocierea cu o bandă de stradă sau cu un grup de huligani. Probabil că în crearea legăturilor din timpul luptei este implicată o doză zdravănă de oxitocină, hormonul dragostei. Amestecul de excitare, statut superior și eliberare de hormoni puternici este motivul real pentru care mulți bărbați tineri aleg să se alăture ISIS”, este de părere Mark van Vugt.

Peste 25.000 de străini s-au pus în slujba teroriștilor islamiști din Siria și Irak, începând cu anul 2011. În jur de 5.000 dintre aceștia sunt europeni, cei mai mulți provenind din Germania, Franța și Marea Britanie. În mari capitale europene celule ISIS pun neobosit la cale atentate. Din ele fac parte tineri fanatizați de profesori ai răului, extrem de abili în manipularea minții umane. De veritabili scouteri care caută verigile slabe ale societății noastre. Și, odată ce au găsit un punct permeabil, rup fâșii mari din lumea așa cum o știm și o iubim. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Uau, cel mai bun articol pe care l-am citit pânã acum! Felicitãri Raluca!
    • Like 0
  • Teroristii spun ca sunt islamisti, dar eu nu am gasit nici o asemanare ideologica importanta cu religia musulmana, ci mai degraba cu textele rabinice destinate sa-l demonizeze pe Ismail (tatal poporului arab). Din acest motiv pana acum eram convins ca Ismail si Isaac ar fi avut o relatie disfunctionala asamanatoare cu Abel si Cain din cauza bibliei ebraice. In realitate ISIS sunt mujahedini indoctrinati de un bou, sau de altcineva care nu-i iubeste foarte mult pe musulmani, saaau de cineva care vrea sa uneasca toate natiuniile impotriva unui inamic nesemnificativ, dar puternic mediatizat care face mai putine victime anual decat rata accidentelor rutiere intr-un minut in lume, lista continua. Pe mine personal m-a facut sa citesc mai mult ca sa devin mai neprost in discutiile futile mondeno-conspirativo-revolutionare despre ISIS.
    • Like 0
  • Mi-e mila de jihadisti pentru ca ei sunt victimele propriului lor egou, posibil si victime ale drogurilor. La scoala de arte martiale adevarate , ar invata cu siguranta despre echilibrul interior , ar medita si ar exclude din viata lor violenta ucigasa . Sunt multi copii din medii sau familii defavorizate, care au profesii frumoase, muzicieni, spalatori de vase, fermieri....,Cei care vor sa ajunga vedete cu ajutorul bombelor sau altor arme letale au posibilitatea materiala sa distruga lumea civilizata. Oare lumea civilizata stie sa se apere sau poate sa vindece aceasta maladie a terorismului ?
    • Like 0
  • Am citit si eu "The mothers of ISIS" si m-am cutremurat. Mi-a plăcut foarte mult si articolul asta, mi s-a părut foarte echilibrat. Am citit si comentariile si primul lucru pe care l-am observat e ca majoritatea celor care au comentat simt nevoia sa dea vina pe cineva. Părerea mea e ca aruncarea vinei pe cineva sau ceva (în cazul de față) are cam aceleași rădăcini cu fanatismul: lipsa îndoielii.
    • Like 0
  • Refugiatii NU SUNT teroristi! ‪#‎refugiat_nu_terorist‬ Poarta acest tricou, fa-ti o poza cu el si posteaz-o pe pagina ta de Facebook impreuna cu acest mesaj!
    In aceste zile, refugiatii sunt blamati ca ar fi teroristi. Nu, refugiatii nu sunt teroristi! Deschide ochii si informeaza-te!
    Refugiatii au fugit din fata terorii barbare si au venit in regiunea noastra pentru ca vor sa scape tocmai de atrocitatile organizatie Statul Islamic. Refugiatii sunt la fel de inocenti ca victimele tragediei din Franta, cu desoebirea ca au ei avut sansa sa fuga si sa supravietuiasca.
    In aceste momente, refugiatii se confrunta cu o masiva respingere din partea opiniei publice, cu reactii de respingere din partea unor partide politice sau grupuri extremiste.
    In aceste momente, refugiatii au de infruntat nu doar calatorii periculoase, ziduri si armate la granite, ci si intoleranta noastra, reactii xenofobice, sentimente de ura si blamare colectiva.
    Nu avem voie sa lasam xenofobia si ultranationalismul sa devina vocea care domina. Nu avem voie sa nu aratam intelegere, compasiune, toleranta. Nu avem voie sa acoperim cu garduri valorile umanitatii, valorile crestine. Nu avem voie sa ne fie teama sa reactionam, sa ne exprimam opinia noastra de teama oprobiului public. Nu avem voie sa ne fie teama sa ii aparam.
    Tu ai curajul sa ii aperi? Tu ai curajul sa spui adevarul cu riscul de a fi hulit public? Tu ai curajul sa fii om?
    Fii alaturi de refugiati!
    Poarta acest tricou, fa-ti o poza cu el si posteaz-o pe pagina ta de Facebook!
    Pentru a intra in posesia acestui tricou, contacteaza-ne pe adresa jrsromania@gmail.com, da-ne adresa ta si noi ti-l trimitem gratis, prin Fun Courier, la tine acasa!
    Distribuie acest post prietenilor tai.
    https://www.facebook.com/jrsromania/posts/942328902540941
    • Like 0
  • Societatea, in primul rand, este de vina. Politicul,interesele marilor companii e.t.c. scuze gasim intodeauna si mai ales dupa ce mor nevinovatii...
    • Like 0
  • Mai este un element important: ura. E plina lumea de copii care cresc fara tata, fara un tel, fara repere corecte si nu ajung jihadisti. Cei care trec linia sunt manipulati prin ura fata de "dusman" (nu poti sa apesi pe tragaci doar din fascinatie, daca nu crezi ca moartea celuilalt este binele tau sau al celor in numele carora o faci). Iar dincolo de ura, daca pot sa ma exprim asa, este sentimentul lipsei de apartenenta la ceva (maret sau nu, asta e alta discutie). Aici este un GOL pe care societatea occidentala nu l-a putut umple cu valorile sale. In acest gol s-a cuibarit sentimentul de nedreptate (nu discut aici cat de just este). Multi analisti spun ca razboaiele recente din Orientul Mijlociu (incepand cu cel din Irak) si victimele "colaterale" nu au facut decat sa alimenteze dorinta de razbunare a jihadistilor, haosul din regiune. Pe acest teren "fertil", manipulatori au sadit ura, folosindu-i pe acesti tineri pentru a obtine recunoastere, putere si, in cele din urma, controlul in regiune. De aceea cred ca ecuatia e ceva mai complicata - factorul uman se ciocneste in mod tragic cu cel politic ...
    • Like 4
    • @ Adina Sadeanu
      Dar occidentul nu e dator sa umple nici un GOL.
      Daca tu esti grabit(dar aici...e o vina a lor pentru ca au dormit decenii) si vrei sa sari etape peste etape de dezvoltare doar pentru ca te crezi tu in centrul geometric" al dreptatii si doar pentru ca SUPERBIA ta personala este prea mare.La asta adaugand si dureri" de genul...ce pitoreasca era comunitatea noastra pe vremea bunicilor(uitand ca "tu" ti-ai triplat numarul indivizilor).
      Ma-ntelegi? Deci se SARE serios in Middle East,se trece peste TOT.
      Orbiti de OBIECTIV!!!o societate ca a noastra.
      Dar orbiti !nuuuuu sa vada dincolo de aceasta sau inapoia ei in trecut...sau sa-i aduca imbunatatziri poate.
      Nu! Doar orbiti/fixati pe aceasta.
      • Like 0
  • Analiză corectă. Minute de lectură bună. Multumesc.
    • Like 1
  • Părerea mea e că vina este de ambele părți. Sigur, nu se poate culpabiliza nimeni pentru demența lor. În aceasta privință, vina le aparține, dar mediul propice dezvoltării si apariției unor comportamente atât de agresive este opera indolenței întregii societăți.
    • Like 0
  • Cultura e forta ce poate vindeca prostia.
    • Like 2


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult