În anii `80, scriam ficțiuni speculative, SF. Distopii, lumi întunecate, apăsătoare, prin care încercam să exorcizez iadul realității din jur. Oricât de cruntă era imaginația mea, un fior de neputință mă cuprindea când reciteam ce-am scris: nu reușisem să prind Răul și să-l înfățișez, Răul care îmi otrăvea fiecare clipă a vieții.
Ce n-am putut însă vreodată să-mi închipui – că universul lui Ceaușescu ar putea fi reconstituit nu în imaginație, ci în realitatea cea mai palpabilă, în ultimul loc din lume la care m-aș fi așteptat. Cei apropiați de vârsta mea își mai amintesc urarea care se făcea pe vremea aceea: „Sănătate, și să ne vedem în State!”. SUA din mințile noastre era un fel de rai, al libertății, pentru unii, al abundenței, pentru alții. La un moment dat, aș fi putut să ajung acolo, prin căsătorie; am stat însă o noapte, și m-am gândit – ceva dincolo de rațiunea la care țin, un presentiment, m-a oprit.
Acum, acel presentiment a crescut copleșitor, făcându-mă să mă uit năuc la ce e dincolo de ocean: nici mai mult, nici mai puțin decât America lui Ceaușescu.
Scorniceșteanul a dărâmat o istorie de sute de ani a Bucureștiului, pentru a-și construi piramida sa faraonică: Casa Poporului. D. Trump smulge bucăți din seculara Casă Albă ca să facă în loc o sală de bal de 8.000 mp, probabil copie după Sala Oglinzilor, care i-a plăcut lui la Palatul Versailles. Vizavi de Lincoln Memorial, vrea să ridice Arch of Trump, nu Triumph, pentru a comemora cei 250 de ani de existență ai Statelor Unite, care n-au trecut la întâmplare, ci pentru a-l aduce, într-un final apoteotic, pe El la Casa Albă. Așa vrea să se nemurească regele Trump.
Ca să arate că e rege, președintele SUA și-a pus coroană. Ceaușescu, președinte și el, și-a luat sceptru, pozând ca primul rege comunist, cum îl felicita regele suprarealismului, Salvador Dali. Cultul personulității, preluat de Ceaușescu de la Stalin, este ridicat pe noi culmi de Trump: tot aparatul de stat, partidul republican, șefii de megacompanii, biserica evanghelică îi înalță fără istov osanale ca lui Iisus Christos. Depășindu-l pe Ceaușescu, Trump se autoglorifică la fiecare zece vorbe: tot ce face este „fantastic”, „minunat”, „perfect”, „al naibii de frumos”, „nemaivăzut” și „nemaiauzit” vreodată.
Ceaușescu lipea Napoca de Cluj și Drobeta de Tr. Severin. Trump schimbă Golful Mexic în Golful Americii.
„Geniul Carpaților” a declanșat o operațiune de influență internațională de proporții, instrumentată de DIE, aripa pentru străinătate a Securității, ca să i se dea Premiul Nobel pentru Pace. Trump este, din nou, mai tare: a dat personal telefoane de presiune, amenințând că o să fie rău dacă nu i se acordă Nobelul pentru Pace. Pe premierul Indiei, Modi, l-a sictirit pur și simplu pentru că n-a sărit să-l propună comitetului de la Oslo, după care a atacat India cu tarife.
Idealul pentru care Trump se străduiește este darea afară, hăituirea, arestarea, deportarea tuturor celor care nu-l plac. Aici e superior Ceaușescu, care a reușit să anihileze toți disidenții - puțini, ce-i drept.
Când lumea a ieșit în stradă, Ceaușescu a scos armata împotriva demonstranților, deși o asemenea comandă nu era prevăzută în regulamentele militare ale RSR. Nu altceva face Trump, care trimite US Army împotriva civililor din state guvernate de democrați, în vreme ce 7 milioane de americani protestează în stradă împotriva lui, sub deviza democratică „No King!”,
Ceaușescu era un ins cu patru clase, agramat, incult, ignorant, necunoscător al istoriei și culturii românești și universale, bolnav de putere, dotat cu o inteligență de câine sălbatic care conduce o haită. Trump este incult, ignorant, necunoscător și nepăsător al istoriei și culturii americane și universale, bolnav de putere,dotat cu o inteligență lacomă de escroc imobiliar și afacerist pârât, care a reușit să scape nepedepsit.
Relația cu Rusia a lui Ceaușescu a fost mimarea independenței față de Kremlin, pentru a obține onoruri și împrumuturi din Occident, cu care a construit, după capul lui, o economie falimentară. De fapt, dacă ar fi avut asigurarea că Moscova nu-l dă jos, Ceaușescu ar fi cooperat cu rușii, așa cum tot cooperează de luni de zile Trump cu Putin. Care nu ține să-l dea jos, doar își bate joc de el, ca de un prost.
Dincolo de toate acestea însă, ceea ce mă doare până la a mă scoate din minți este avalanșa de minciuni, tâmpenii, bombasme, gargară, țesătura murdară din care e alcătuită lumea în care Trump mă silește să trăiesc, așa cum mă silea Ceaușescu de pe ecranul TVR. N-am reușit să-mi închipui cum poate să existe un om care să-l creadă pe Ceaușescu; nu reușesc să-mi închipui cum poate să existe un om care să-l creadă pe Trump.
Ar fi totuși o deosebire între cei doi regi: Trump a fost ales liber, Ceaușescu a fost pus în fruntea țării de sistemul adus de bolșevici. Dar nici asta nu se susține, dacă mă gândesc la sondajele de după `89, până la cel mai recent – toate îl dau pe Ceaușescu ca președintele cel mai bun al României.
Mintea mea nu mai găsește nicio portiță de scăpare din fața acestei constatări: în America, în România, în întreaga lume, omenirea se degradează rapid, în număr înspăimântător.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
