Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cosmin Hodor, manager de comunicare în echipa Simonei Halep: Probabil că valoarea de piață a brandului Simonei în momentul acesta în România poate fi de 2-3 milioane de euro

Cosmin Hodor

(Foto: captura video)

Simona Halep, numărul 1 în tenisul mondial feminin, e cel mai bun ambasador al sportului românesc în momentul de față, este de părere Cosmin Hodor, manager de comunicare în echipa sportivei. 

Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Cosmin Hodor a spus că la nivelul României, brandul Halep ar valora în jur de 2-3 milioane de euro.

„Faptul că Simona a ajuns numărul 1 e meritul ei, pentru că a stat acolo, a luptat, că joacă și și-a așteptat momentul cel mai bun în care a ajuns numărul 1 mondial. Nu l-a tras la sorți. În momentul de față ea e cel mai bun ambasador al sportului românesc. Valoarea de piață e dată mult și de țara din care provii. Probabil că valoarea de piață a Simonei în momentul ăsta în România poate fi de 2-3 milioane, dar stai să te gândești dacă ți-ai dori să ai multe branduri, să te asociezi cu toată lumea mai ales când joci. Acum, programul ei e foarte încărcat. Orice asociere a ta cu altcineva presupune niște obligații. Tu trebuie să vezi dacă în calendarul tău pe anul respectiv poți să-ți asumi obligațiile alea”, a spus Cosmin Hodor, managerul de comunicare al Simonei Halep.

„Simona stă foarte bine pe plan internațional, cel puțin european. E numărul 1 mondial într-un sport foarte vizibil, lumea o recunoaște peste tot. Performanțele ei spun tot. În spate contează foarte mult piața. Una e să fii numărul 1 mondial din România, o țară mică și alta e să fii din America. Asta îți dă o valoare de piață foarte mare”, a spus Cosmin Hodor. 

Întrebat dacă Simona s-a gândit ce va face cu banii câștigați, managerul de său comunicare a afirmat că sportiva mai are cel puțin cinci ani de jucat tenis și că probabil se va gândi în ultimii doi ani ce va face cu banii. 

„Deocamdată are priorități uriașe, nu are timp să-și consume energia și timpul la 26 ani cu ce va face după. Dar o va face cu siguranță. Deja apar întrebări dacă va rămâne în tenis sau nu. Am fost plăcut surprins în 2012 a fost în România Tipsarević, un jucător de tenis care a fost în top ten. Avea 28 ani la momentul acela, între timp a fost operat a avut probleme, la momentul acela nu știa că urmau probleme de sănătate. E unul dintre cei mai inteligenți jucători de tenis pe care i-am întâlnit și când a venit în România a început să ne pună niște întrebări: populația României, PIB, populația Bucureștiului, ce face lumea aici. Și îmi spunea că gândul lui cel mai important la 28 ani, după ce deja făcuse ceva performanță și bani, era ce va face după 30 ani, când se retrage”, a adăugat Hodor, care crede că este bine ca un sportiv să-și pregătescă retragerea cu câțiva ani înainte pentru a avea utilitatea de după perioada de performanță.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Forin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 în fiecare sâmbătă și duminică, începând cu miezul nopții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult