Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Criminalitate fiscală de 400 de miliarde de lei pe an în România, de 2 ori cât veniturile totale ale bugetarilor

Munca la negru / sursa foto: Profimedia

sursa foto: Profimedia

Pentru că noua religie este AI – cei care vând AI nu vă spun că, peste 10 ani, AI vă va răpi joburile, carierele, viețile, dar astea sunt alte discuții – iată ce spune Meta AI despre economia subterană, în principal despre evaziunea fiscală și munca la negru:

Nu există încă o cifră oficială finală pentru 2025 privind evaziunea fiscală + munca la negru. Statisticile complete apar de obicei cu 6-12 luni întârziere, prin rapoarte ANAF, Ministerul Finanțelor, Eurostat și Institutul Național de Statistică.

Ce știm pentru 2025 din datele disponibile până acum:

1. Evaziunea fiscală

În urma controalelor din 2025, ANAF a stabilit 2,663 miliarde lei creanțe suplimentare la buget. Asta e doar ce a fost depistat și recuperat, nu totalul evaziunii reale.

2. Munca la negru

Din decembrie 2025, a intrat în vigoare Legea 239/2025, care a majorat amenda la 40.000 lei / persoană prinsă fără contract. Nu există încă raport ITM pe 2025 cu numărul de persoane depistate.

3. Estimări la nivel european pentru România

Ultimele studii de la Eurostat și de la Comisia Europeană plasează economia subterană a României undeva la 25-30% din PIB.

Pentru 2024, PIB-ul României a fost de circa 1.600 miliarde lei. Dacă păstrăm același procent, atunci estimarea pentru 2025 este de 400 - 480 miliarde lei.

Din asta, munca la negru reprezintă aproximativ o treime, restul fiind TVA necolectat, profit nedeclarat, accize si taxe vamale fentate, produse contrafăcute etc.

4. De ce e greu de dat o cifră exactă

- evaziunea fiscală reală nu reprezintă ceea ce depistează ANAF. ANAF descoperă evaziune de doar circa 2,6 miliarde lei pe an, dar studiile estimează golul de TVA la 7-9 miliarde EUR/an;

- munca la negru se calculează indirect, din diferențe statistice la consum, asigurări, sondaje.

Hai să nu spunem că avem o criminalitate fiscală de 400 de miliarde de lei pe an, hai să ne imaginăm că este doar jumătate, 200 de miliarde de lei. „Anvelopa bugetară” - cum este alintată inginerește suma de plată pentru salariile bugetarilor - este de 160-170 de miliarde de lei pe an. Cu „doar” 200 de miliarde de lei colectați în plus la buget, se pot face minuni pentru sănătate, educație, apărare.

Nu mai înjurați ANAF și ITM. Ei chiar fac eforturi în bătălia cu economia subterană. Înjurați-i pe cei care fac criminalitate fiscală, evaziune fiscală + muncă la negru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    ANAF și restul au protejații lor, să fim serioși. Până nu se fac controale la firme desemnate aleatoriu în ziua respectivă e totul o butaforie.
    P.S. Nu doar munca la negru se evidențiază din consum ci la pachet mai intră și banii aduși din afară, care nu apar niciunde altundeva.
    • Like 0


Îți recomandăm

Dunărea, debit scăzut / sursa foto: Inquam Photos

Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.

Citește mai mult

Inflație BNR

Dincolo de aceste efecte statistice, există și semnale dezinflaționiste venite din economie. Cererea internă este slabă, iar gap-ul PIB rămâne pronunțat negativ ceea ce este o evoluție favorabilă în vederea continuării procesului dezinflaționist, dar mai puțin favorabilă pentru activitatea economică. Foto: Inquam Photos/ George Călin

Citește mai mult